Goana contra-cronometru pentru găsirea leacului la COVID-19. Soluţia propusă de un român

Goana contra-cronometru pentru găsirea leacului la COVID-19. Soluţia propusă de un român

Cercetătorii francezi de la Lille colaborează cu omologii lor britanici şi germani FOTO Getty Images

Oamenii de ştiinţă au căzut de acord că omenirea ar putea să aibă în cel mult un an un vaccin împotriva SARS-CoV-2, iar în câteva luni ar urma să fie finalizate o serie de studii pentru găsirea unor tratamente eficiente.

Ştiri pe aceeaşi temă

Franţa a fost una dintre ţările care s-a mişcat cel mai repede pe ambele planuri. Specialiştii francezi lucrează în paralel pentru un vaccin şi pentru dezvoltarea unor medicamente eficace în lupta cu temutul virus. Până când acestea ar putea să aibă rezultate, o veste interesantă a venit de la Marsilia, de la directorul Institutului Spitalului Universitar pentru Infecţii Mediteraneene (Bouches-du-Rhône), cunoscutul infecţiolog Didier Raoult. Specialist în boli infecţioase tropicale emergente de clasă mondială, Raoult este convins că clorochina, un antimalarian folosit de zeci de ani sub numele de Nivaquine, poate învinge coronavirusul.

Declaraţiile sale au stârnit o serie de dezbateri şi i-au împărţit pe oamenii de ştiinţă în două tabere. Asta după ce, potrivit Le Parisien, savantul francez a afirmat că, după şase zile de la administrarea medicamentului pacienţilor cu Covid-19, doar 25% dintre ei ar fi fost încă infectaţi cu virusul. Spre comparaţie, 90% dintre cei care n-au primit medicamentul erau încă pozitivi, mai notează jurnaliştii francezi. Dacă unii dintre colegii săi nu-l iau în serios, punându-i la îndoială metodele şi rezultatele studiilor terapeutice, ministrul Sănătăţii din Franţa, Olivier Véran, a anunţat sâmbătă, 21 martie, că acest medicament va fi testat „la o scară mare”.
 
Descoperirea lui Didier Raoult a dat noi speranţe şi a salvat vieţi în Franţa şi nu numai. FOTO  Le Parisien
 
Hidroxiclorochina este folosită de Didier Raoult de la începutul epidemiei şi are rezultate bune, iar în ultimul timp a fost inclusă în mai multe scheme de tratament aflate în studiu, în Europa, dar şi în State Unite. Există însă şi informaţii potrivit cărora hidroxiclorochina, medicament antimalaric folosit de zeci de ani, ar putea să dea probleme cardiace care ar afecta tocmai grupa de vârstă vulnerabilă în faţa Covid-19. Studiile aflate în curs în Franţa şi nu numai ar trebui să lămurească şi care sunt cele mai eficiente medicamente care ar trebui administrate împreună cu hidroxiclorochina, pentru a-i spori şi mai mult eficienţa şi pentru a-i limita eventualele efecte secundare.
 
Până atunci, chiar sâmbătă, 4 aprilie, Ministerul Sănătăţii din România a anunţat că a primit 18.000 de cutii hidroxiclorochină, de la compania Sanofi România. Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a afirmat că donaţia primită reprezintă „o gură de oxigen” pentru sistemul medical românesc.
    

Vaccinul-plasture făcut de americani

   
Un plasture ar putea fi un vaccin eficient împotriva SARS-CoV-2. Anunţul a fost făcut recent de o echipă de cercetători americani. Concluziile au fost publicate într-un jurnal ştiinţific publicat de The Lancet, citat de Press Association.
 
Cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universităţii din Pittsburgh susţin că au găsit un vaccin şi că au reuşit să acţioneze atât de rapid deoarece au avut la dispoziţie o bază de plecare, la care au lucrat în timpul unor epidemii anterioarioare. Andrea Gambotto, profesor asociat la Universitatea din Pittsburgh şi coautor al studiului, a dat detalii. „Aveam experienţă anterioară cu SARS-CoV din 2003 şi MERS-CoV din 2014. Aceste două virusuri, strâns asociate de SARS-CoV-2, ne învaţă că o anumită proteină, numită proteina ‘spike’, este importantă pentru inducerea imunităţii contra virusului. Ştiam exact unde să luptăm cu acest nou virus. De aceea este importantă finanţarea cercetării în domeniul vaccinurilor. Nu se ştie niciodată de unde va veni următoarea pandemie”.
 
Noul vaccin a fost numit de echipa de cercetători PittCoVacc – prescurtarea de la „Pittsburgh Coronavirus Vaccin” şi foloseşte fragmente de proteine virale obţinute în laborator pentru a construi imunitatea, pe aceleaşi principii pe care funcţionează vaccinurile antigripale actuale.
 
În prezent, autorii studiului se află în proces de aplicare pentru aprobarea din partea Administraţiei Americane pentru Alimente şi Medicamente (FDA) în vederea începerii unui studiu clinic de faza I pe oameni, în următoarele câteva luni.
În acelaşi timp, cercătătorii americani de la Institutul de Cercetare Kaiser Permanente Washington din Seattle au dezvoltat şi ei un vaccin Covid-19, care se află deocamdată în prima etapă de studiu, potrivit Associated Press. De asemenea, Universitatea Oxford şi laboratoarele Inovio Pharmaceuticals colaborează lpentru găsirea unui vaccin. 
 

Ruşii au anunţat o formulă de tratament eficientă

Agenţia Medico-biologică a Federaţiei Ruse a anunţat sâmbătă, 28 martie, că a creat un preparat pentru tratarea infecţiei COVID-19. Potrivit unui comunicat de presă al agenţiei, medicamentul a fost elaborat după ce a fost consultată experienţa franceză şi cea chineză în acest domeniu.

Medicamentul a fost creat în baza preparatului „Meflochină” (Mefloquine), utilizat pentru tratarea malariei. 
 
 
„Medicamentul are selectivitate înaltă care blochează efectul citopatic al coronavirusului în structura celulară şi previne replicarea acestuia, iar efectul imunosupresiv al „Meflochinei” împiedică activarea răspunsului inflamator cauzat de virus. Adăugarea antibioticelor macrolide şi a penicilinelor sintetice nu numai că împiedică formarea unui sindrom bacterian-viral secundar, dar vă permite, de asemenea, să creşteţi concentraţia agenţilor antivirali din plasma sângelui şi plămânilor. Acest lucru va oferi un tratament eficient pentru pacienţii cu infecţie cu coronavirus de severitate variată”, a declarat şefa Agenţiei medico-biologice a Federaţiei Ruse, Veronica Skvorţova.
 
Cercetările au fost realizate în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi au fost propuse pentru includerea în recomandările metodologice ale Ministerului Sănătăţii din Federaţia Rusă privind prevenirea, diagnosticul şi tratarea coronavirusului.
 
„Mai mult ca atât, Agenţia lucrează pentru a crea, pe baza «Meflochinei», o schemă eficientă şi sigură pentru prevenirea infecţiei cu coronavirus, care nu numai că va depăşi incidenţa maximă, ci o va controla în mod eficient în viitor”, a mai spus Skvorţova.

Israelul promite un virus în viitorul apropiat

O echipă de cercetători israelieni a creat un vaccin împotriva coronavirusului, ce va intra în testare în câteva săptămâni. Ştirea a făcut ocolul lumii, iar doctorul Chen Katz, liderul echipei de cercetători care a creat noul vaccin, a acordat un interviu în exclusivitate pentru „Adevărul“.
 
Israelul a anunţat că un vaccin oral pentru coronavirus va fi gata în foarte scurt timp, însă testarea va dura mai multe luni. Ştirea a făcut ocolul lumii, fiind difuzată de numeroase publicaţii de top, de la New York Post până la Daily Mail.
 
Dr. Chen Katz este liderul grupului de biotehnologie al Institutului Migal Galilee
 
O echipă de oameni de ştiinţă din Israel lucra de patru ani la un vaccin ce poate fi adaptat pentru mai multe tipuri de virusuri, iar acum l-au adaptat pentru coronavirus. Dr. Chen Katz este liderul grupului de biotehnologie al Institutului Migal Galilee, institut finanţat de statul israelian şi unde lucrează 80 de doctori şi 260 de cercetători.
 
Vaccinul israelian pentru coronavirus va intra în testare în luna aprilie, dar nu va fi disponibil timp de câteva luni, din cauza procesului de testare şi aprobare. Chen Katz spune că noul vaccin este oral, poate fi administrat adulţilor şi copiilor şi ar putea transforma coronavirusul într-o „răceală foarte uşoară”.

România lucrează la propriul vaccin

Cercetătorii de la centrul OncoGen din Timişoara au anunţat de curând că au început testările în laborator a vaccnului împotriva coronavirusului SARS Cov2.
 
„Acum, în lume sunt trei linii de cercetare pe noul coronavirus. De prevenţie (un vaccin), de tratament şi de diagnostic (pentru că nu sunt kituri suficiente pe piaţă). Noi ne-am angajat să le facem pe toate trei. Vom începe să primim ceea ce am comadat din Germania din sponsorizări, ne-am rugat de diverşi sponsori să ne ajute cu câţiva zeci de mii de euro, să putem comanda reactivii de testare a vaccinului. Vom testa eficenţa teoriilor noastre şi sunt aproape sigur că vom reuşi. Cam într-o lună vom putea şti dacă această tehnologie dă roade sau nu“, a declarat Virgil Punescu, directorul OncoGen Timişoara. Cercetătorii timişoreni colaborează cu omologii lor chinezi şi au obţinut o finanţare din China. 
 
Multe alte studii au demarat în întreaga lume, astfel că găsirea unor vaccinuri şi a unor noi formule eficiente de tratament se anunţă a fi doar o chestiune de timp. Însă exact timpul este cel mai preţios acum, în contextul asaltului pandemiei, motiv pentru care toate laboratoarele medicale ale lumii şi-au intensificat eforturile şi au fixat colaborări importante pentru a găsi cât mai curând un leac. 
 

Soluţia propusă de un cercetător român care predă în SUA

 
O invenţie distinsă cu premiul Nobel în urmă cu un secol ar putea să salveze un număr important de vieţi. Aceasta este opinia unui specialist în sănătate publică, profesor la o renumită universitate americană. Profesor universitar la Iowa University, în SUA, dar şi la Universitatea Babeş Bolyai Cluj, unde este şi director al departamentului de sănătate publică şi cercetător, Răzvan Cherecheş consideră că există o soluţie pentru a salva nenumărate vieţi. 
 
Răzvan Cherecheş predă în SUA şi la UBB şi este director de sănătate publică din cadrul universităţii
     
„O soluţie o reprezintă imunizarea pasivă - recoltarea de sânge de la cei care s-au vindecat de infecţia cu coronavirus şi prelevarea de ser cu anticorpi din sângele lor. Acest ser poate fi apoi injectat celor la risc sau in situaţie critică, pentru a-i ajuta în lupta împotriva virusului. E o metodă veche, dinainte de apariţia vaccinelor. Acum peste 100 de ani, Emil von Behring a primit premiul Nobel pentru această invenţie. Ultima dată când s-a folosit această imunizare pasivă a fost acum 5-6 ani, când a fost epidemia de Ebola în Africa vest-centrală. Rezultatele au fost bune per ansamblu, deşi inconstante. Au fost însă salvaţi mulţi oameni. Acum, cred că imunizarea pasivă este o soluţie care să ne scoată mai repede din case. Ar fi nevoie şi de alte câteva măsuri: o testare masivă, luarea în evidenţă a celor care s-au vindecat de Covid-19, donarea voluntară de sânge din partea lor, prelevare ser cu anticorpi, injectare la cazurile grave şi populaţia la risc”, a declarat Cherecheş pentru „Adevărul“. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: