Cum să-ţi deschizi o afacere cu 44.000 de euro de la stat. Trei poveşti de succes din judeţul aflat în topul Start-Up Nation

Cum să-ţi deschizi o afacere cu 44.000 de euro de la stat. Trei poveşti de succes din judeţul aflat în topul Start-Up Nation

Ştefan Koritar a renunţat la slujba de la multinaţională pentru propria afacere. FOTO: Arhivă personală

Clujul a fost pe primul loc în ţară, dacă nu luăm în considerare Capitala, în ceea ce priveşte numărul de dosare depuse spre finanţare prin programul „Start-Up Nation“. „Adevărul“ a stat de vorbă cu 3 antreprenori dintre cei 1.323 de clujeni care au obţinut o finanţare nerambursabilă de 44.000 de euro. Află sfaturile lor pentru cei care vor să depună un proiect în noua sesiune de finanţare din aprilie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Programul Start-up Nation, prin care se acordă finanţări nerambursabile de 200.000 de lei (circa 44.000 de euro) pentru mici afaceri, va fi reluat din aprilie. Dintre cele aproape 20.000 de aplicaţii au fost depuse în toată ţara în 2017, s-au semnat 8.444 de contracte de finanţare.

După Bucureşti, Clujul a avut cele mai multe dosare depuse - 2.298. Mai mult de jumătate dintre aceste proiecte au fost aprobate spre finanţare: 1.323. Până în luna februarie, conform OTIMMC Cluj, au fost plătite 24,6 milioane de lei către 137 de antreprenori, în condiţiile în care „nu sunt întârzieri la plată“, arată aceeaşi sursă. „Adevărul“ a vorbit cu 3 antreprenori care ale căror proiecte au avut succes.  
 

De la multinaţională la propria afacere

 
Ştefan Koritar (30 de ani) a fost manager de produs la o multinaţională din Cluj care activează în domeniul IT. A decis să lase în urmă un job bine plătit şi sigur pentru a porni o afacere pe cont propriu, iar „Programul Start-Up Nation a fost unul dintre argumentele principale, nu a fost unicul dar  a avut o pondere importantă în luarea deciziei. Motivul determinant a fost legat de faptul că la compania la care lucram creativitatea mea în ceea ce priveşte crearea de produse era limitată. Aveam mai multe idei privind realizarea unor produse care să simplifice gestionarea activităţii în mai multe industrii“, explică tânărul.  Ştefan, care se ocupă de partea de administrare a afacerii, şi doi prieteni, un programator şi un specialist în design, au pus bazele Kraian Ventures. 
 

Ştefan Koritar va lansa o platformă care foloseşte inteligenţa artificială pentru a simplifica foarte mult organizarea de evenimente. FOTO: Pexels.com

 

Platformă pentru evenimente care foloseşte inteligenţa artificială 

 
Proiectul pentru care Ştefan Koritar a obţinut finanţare de la Start-Up Nation este o platformă online, Mezzoport, „unde agregăm toate serviciile conexe organizării de evenimente - spaţii, catering, foto, video şi partea de entertainment, formaţii, dj etc. Practic noi conectăm furnizorii de servicii cu organizatorii de evenimente. Scopul aplicaţiei este de a simplifica foarte mult experienţa organizării şi planificării unui eveniment. Noutatea aplicaţiei constă în faptul că se întâmplă această agregare a serviciilor, astfel nu vorbim doar despre o bază de date,  iar, pe de altă parte, integrăm în platformă tehnologii precum <<machine learning>> (sistemul învaţă comportamentul clientului folosind anumite date şi algoritmi-nr) şi inteligenţa artificială“. Platforma este adresată atât organizatorilor profesionişti de evenimente, cât şi oamenilor de rând.  „De exemplu, pentru organizarea unei nunţi viitorii miri pot să rezerve absolut toate cele 5 servicii  esenţiale pentru eveniment de pe platformă, nu mai trebuie să sune, să dea mail-uri, să ceară oferte de preţ. Totul se întâmplă pe platformă“, explică antreprenorul. Platforma va fi lansată în luna martie şi va fi valabilă în România, dar şi străinătate. „Ne vom concentra pe Europa de Vest şi California, Statele Unite. Este o aplicaţie web în prima fază, iar apoi intenţionăm să dezvoltăm, cu ajutorul finanţării din partea unor fonduri de investiţii, şi aplicaţii mobile, android şi IOS. Start-Up Nation asigură un imbold pentru demararea afacerii“, spune tânărul. 
 

Proiect demarat după 9 luni  

 
Ştefan a început munca la întocmirea proiectului în luna august 2017 şi a început implementarea în martie 2018, după aproape 9 luni. Prima tranşă de bani o va lua peste circa o lună de zile. „La mine a durat mai mult până am luat decizia de merge pe un credit punte şi apoi până am ales banca cu care urma să lucrez. Apoi, a urmat o perioadă în care era nevoie de clarificări, deoarece eu avusesem credit cu 5 ani urmă şi a durat un pic mai mult să se facă verificările, dar în final am primit răspuns pozitiv din partea băncii şi am demarat implementarea proiectului.“ 

Cea mai mare parte a finanţării a mers în partea de hardware, dar şi în resurse umane. Acum la proiect lucrează 4 persoane. 
 

„Există multă dezinformare“

 
„În primul rând trebuie stabilite procese şi proceduri între organizaţiile care facilitează programul, adică Fondul Naţional de Garantare, băncile, guvernul. O foarte mare problemă a fost toată incertitudinea proiectelor pentru că grupurile de pe Facebook induceau în eroare prin faptul că din anumite zone ale ţării veneau informaţii că cei de la nu ştiu care bancă nu ştiu despre ce se vorbeşte la Cluj. E multă dezinformare pe baza faptului că nu exista un ghid complet, complex, în care să se spună: „asta trebuie să faceţi>>, <<astea sunt criteriile sau structura în care voi trebuie să faceţi proiectul. Pentru mine asta a provocat o întârziere. M-am gândit dacă să mai fac proiectul sau nu. Eu deja câştigasem, mi s-a aprobat finanţarea, dar urma să mă decid să merg pe credit punte sau să folosesc banii proprii, eram indecis pentru că era o avalanşă de informaţii“, explică Ştefan. 

El a ales varianta creditului punte. „Aceasta prevede că există o înţelegere între guvern şi banca cu care eu am contractat care prevede că dacă nu-şi recuperează banii de la Fondul naţional de Garantare, nici de la Guvern, atunci mă execută pe mine. De aici a provenit şi întârzierea implementării proiectului meu cu 6 luni. Noi am fost anunţaţi în septembrie că am câştigat finanţarea, dar nimeni nu ştia cum. Era o nebuloasă totală timp de 2-3 luni. Când lucrurile s-au aşezat, am decis că merg mai departe şi încep implementarea“, explică antreprenorul. 

Ştefan susţine că este nevoie de o platformă online unde să se găsească toate informaţiile despre program.  În concluzie, el susţine că programul este un ajutor important pentru IMM-uri şi recomandă stabilirea unor proceduri clare. 
 

Cristina Petrule a înfiinţat un atelier unde se produc produse din piele personalizate. FOTO: Arhivă personală

 

MASIMA sau cum să pui în aplicare ceea ce ai învăţat la facultate

 
Cristina Petrule, absolventă a Facultăţii de Business din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, s-a gândit să pună în aplicare cele învăţate la cursuri şi a depus un proiect la Start-Up Nation. 
 „Lansarea programului Start-Up Nation mi-a oferit posibilitatea de a pune în aplicare dorinţa de a-mi crea un business propriu şi de a pune în aplicare cunoştiinţele acumulate în timpul facultăţii. Astfel am realizat un proiect care a fost acceptat de către programul Start-Up Nation şi am obţinut finanţare nerambursabilă de 44.000 euro. Mai mult de jumătate din sumă am cheltuit-o achiziţionând utilaje de ultima generaţie pentru a putea realiza produse de calitate. Restul sumei reprezintă cheltuieli cu chiria, site-ul online şi cu cei doi angajaţi care se ocupă de producţie“, susţine tânăra. 

Proiectul ei a constat în înfiinţarea unui atelier în care sunt realizate produse personalizate din piele. „Brandul MASIMA a pornit din dorinţa de a satisface cât mai bine nevoile şi dorinţele clienţilor. În momentul de faţă majoritatea merg pe ideea de a face nişte produse standardizate. Pentru noi este foarte important sa reuşim să realizăm pentru clienţii noştri produsul care le satisface cât mai bine nevoile. În portofoliul nostru avem şi produse standard pe care uneori clienţii ne solicită să le modificăm sau folosesc acel model pentru a-şi crea propriul model. Oamenii sunt foarte diferiţi, deci nevoile sunt la rândul lor foarte diferite. Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-am luat în considerare a fost şi faptul ca produsele din piele sunt mult mai rezistente în timp şi pielea îţi oferă posibilitatea de a o prelucra în foarte multe feluri. In acelaşi timp produsele din piele oferă şi o eleganţă aparte..“, susţine antreprenoarea. 

Vânzarea produselor se realizeaza online prin intermediului sit-ului www.masima.ro, care a fost achiziţionat prin intermediul programului Start-Up Nation, fiind o cheltuială eligibilă.

„La program am aplicat în iunie 2017, iar acordul de finanţare a fost semnat în septembrie 2017. Nu am optat pentru credit punte. Am obţinut creditare de la furnizori care au aşteptat un termen de 45 zile de la data predării utilajelor pentru plată. Totul a decurs normal şi nu au fost întârzieri la program. Banii au fost viraţi în aproximativ 30 de zile. Astfel că am putut plăti furnizorii înainte de termenul stabilit“, detaliază tânăra. 

După 2 luni de activitate, Cristina Petrule  (foto dreapta) are nevoie de cel puţin două persoane pentru a putea onora la timp comenzile şi speră să se extindă şi pe plan internaţional. 
 
 

Cea mai eficientă formulă: creditul furnizor. „În 4 luni ai banii”

 
„După părerea mea, programul a mers destul de bine. Suntem acum la implementarea celui de-al cincilea proiect. Vorbim despre proiecte privind extinderea unor cabinete stomatologice, înfiinţarea unei patiserii, un atelier de marochinărie şi un laborator de radiologie dentară“, susţine Lenuţa Ispas, care are o firmă de consultanţă pentru Sart-up Nation. 

Ea administrează unul dintre proiecte – un cabinet de radiologie dentară în comuna Gilău, aflată la mică distanţă de Cluj-Napoca.  „Noi am avut proiecte cu credit furnizor, la care plata s-a făcut la 45 de zile. Practic nu a fost nevoie de intervenţia băncilor, deoarece furnizorii au aşteptat 45 de zile până ce au intrat banii din proiect. Furnizorii au avut încredere în beneficiari şi lucrurile au mers bine. A fost cumpărată aparatura, s-a constatat existenţa acesteia şi în termen de 45 de zile s-a făcut plata furnizorilor“, susţine antreprenoarea. 

În majoritate cazurilor furnizorii au avut încredere în antreprenori şi nu a fost nevoie ca aceştia să garanteze pentru aparatura cumpărată, spune antreprenoarea.
 
„Au fost furnizori care au angajat răspunderea personală a administratorilor. Astfel, dacă nu s-ar fi efectua plata, firma se putea îndrepta împotriva administratorului, dar nu a fost cazul, lucrurile s-au derulat destul de bine“, 
 
 Lenuţa Ispas, consultant pentru Start-Up Nation
 
 
 
Ea spune că succesul implementării proiectelor s-a datorat faptului că antreprenorii au avut un plan bine pus la punct. „Probleme au fost pentru cei care au avut nevoie de credite bancare, cazuri în care s-a întârziat, deoarece cei la Fondul de Garantare au fost bombardaţi cu multe dosare şi nu au avut personal suficient să le prelucreze“, spune clujeanca. Ea susţine că fiecare dintre proiectele câştigate au creat cel puţin un loc de muncă.

Lenuţa Ispas susţine că a oferit consultanţă pentru mai multe cabinete stomatologice care s-au extins prin Start-Up nation. 
   
„Avem deja solicitări pentru programul care se va deschide din aprilie. E un program care merge destul de uşor – banii se întorc repede, de exemplu, dacă s-a semnat finanţare în septembrie în ianuarie banii au intrat în cont. În 4 luni de zile s-a semnat contractul, s-au făcut achiziţiile, s-a verificat dosarul si s-a făcut plată. Depinde şi de cât de repede se mişcă beneficiarul“, concluzionează Ispas. 
 

Start-up Nation la Cluj în cifre

 
În judetul Cluj au fost depuse 2.298 proiecte (în ţară au fost depuse circa 20.000)
 
În Cluj au fost selectate pentru finanţare: 1323 (în ţară – 8.444)
 
Până în 20 februarie, la Cluj au fost plătite 137 de proiecte (în ţară 787)
 
Pana în 20 februarie, la Cluj s-a achitat suma de 24.660.000 de lei. Suma aproximativă ramasă de plătit este 237.200.000 lei. 
 
Citeşte şi
 
 
 
 
 
citeste totul despre: