Superstiţii de Crăciun, ziua în care graiul animalelor se dezleagă. Ce nu e bine să faci în 25 decembrie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Naşterea Domnului, celebrată pe 25 decembrie FOTO Arhiepiscopia Dunării de Jos
Naşterea Domnului, celebrată pe 25 decembrie FOTO Arhiepiscopia Dunării de Jos

În ziua de 25 decembrie, credincioşii sărbătoresc Naşterea Domnului. Crăciunul este una dintre cele mai iubite sărbători, de care sunt legate numeroase tradiţii.

Obiceiurile din bătrâni spun că în dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălăm cu apă curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care punem o monedă de argint, pentru că tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de boli şi plin de bani.

Tradiţiile populare sunt respectate cu sfinţenie în 25 decembrie, prima zi de Crăciun. După această zi, se spune în popor că nu e bine să mai fie lăsaţi copiii să mai zică colindatul, că fac bube. De asemenea, se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc.

“În cultura românească, Crăciun este un personaj cu trăsături bivalente: are puteri miraculoase, specifice zeilor şi eroilor din basme, dar şi calităţi şi defecte specifice oamenilor. Ca persoană profană, Crăciun este un „om bătrân”, un „păstor bătrân cu barba de omăt”, vecin cu Moş Ajun, fratele său mai mic. Sub influenţa creştinismului, Crăciun apare şi ca figură apocrifă: „s-a născut înaintea tuturor sfinţilor”, este mai mare peste „ciobanii din satul unde s-a născut Hristos” şi altele”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la Centrul pentru Promovarea Tradiţiei Ialomiţa.

Ia sfârşit postul

O altă tradiţie importantă este chiar masa de Crăciun. În data de 25 decembrie ia sfârşit postul Crăciunului, care durează aproximativ şase săptămâni. În această zi, oamenii se pot desfăta cu bucatele tradiţionale de Crăciun: tobă, lebăr, sarmale, caltaboşi, colaci, cozonaci, pită, prăjituri, salate, cârnaţi sau friptură. Carnea folosită pentru prepararea bucatelor de Craciun este proaspătă, întrucât de Ignat, în data de 20 decembrie, are loc un alt obicei: tăierea porcului.

Colindele, cântece cu conţinut religios

Una dintre cele mai îndrăgite tradiţii de Craciun este mersul cu colindul. Din seara Ajunului şi până în zilele Crăciunului, copiii şi tineri merg din casă în casă intonând cântece cu conţinut religios: “Steaua”, “Craii”, “Viflaimul” sunt doar câteva dintre cântecele dedicate sărbătorii. Copiii merg pe la neamuri şi vecini, vestind prin cântecele lor naşterea Pruncului Iisus. Cele mai frecvente cântece de stea au conţinut religios: “Trei păstori se întâlniră”, “O, ce veste minunată”, “Steaua sus răsare”. În prima zi de Crăciun, colindătorii merg din casă în casă cu steaua în mână şi le vestesc oamenilor naşterea lui Iisus prin cântece şi poezii. Se spune că acela care nu le deschide poarta colindătorilor va avea parte de un an neroditor şi de ghinioane în casă, cauzate de zgârcenia de care a dat dovadă.

“Darurile primite de copii – merele, covrigii, nucile sunt ofrande simbolice, cu semnificaţie creştină şi precreştină, exprimând sincretismul datinilor româneşti de la Crăciun. Covrigii şi colăceii sunt simbolul grâului, expresie a rodniciei – dintr-un bob se naşte un spic, dar este concomitent şi “trupul Domnului” din Sfânta împărtăşanie. Prin forma lor rotundă, alături de colacul de Crăciun, ei amintesc de forma discului solar, celebrat prin jertfe alimentare în credinţele precreştine legate de cultul Soarelui, aflat în criză cosmică la solstiţiul de iarnă. Nucile întruchipează, prin miezul lor, Crucea Domnului, iar merele amintesc de răscumpărarea păcatului originar, dar şi de perfecţiunea frumuseţii care învinge timpul”, explică Doina Işfanoni, cercetător etnolog la Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” din Capitală.

Naşterea Domnului

Începând cu prima zi de Crăciun şi până la Bobotează, copiii umblă cu steaua, ei numindu-se colindători sau crai, pe cap având coroane de hârtie colorată. Tot acum are loc şi Vicleimul sau Irozii, când tinerii pun în scenă naşterea lui Hristos. Vicleimul" sau "Irozii" este datină prin care tinerii reprezintă la Crăciun naşterea lui lisus Hristos, şiretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor şi, adesea, înfruntarea necredinţei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban.

Vă recomandăm să citiţi şi:

 

Adelina Pestriţu, criticată pentru bradul decorat cu flori negre şi ciori. Cum arată brazii de Crăciun ai vedetelor

 

Imagini de poveste într-un sat din Alba. O locuinţă decorată cu mii de luminiţe a devenit atracţie turistică VIDEO

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite