Secretul „succesului” pentru un temut clan interlop: „Reuşesc de fiecare dată să se reinventeze”
0
Un dosar în care au fost trimişi în judecată mai mulţi membri ai clanului „Ţaganu” din Călăraşi descrie modul în care clanul interlop, care a primit de-a lungul timpului mai multe lovituri din partea autorităţilor, a reuşit de fiecare dată să se reinventeze.
Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat în cursul lunii mai 2022 sentinţa finală într-un dosar DIICOT de trafic de droguri în care au fost trimişi în judecată, printre alţii, mai mulţi membri ai clanului „Ţaganu”, din Călăraşi.
În rechizitoriul de trimitere în judecată, procurorii DIICOT au explicat cum funcţionează clanul „Ţaganu”, arătând că, deşi a primit mai multe lovituri din partea autorităţilor, inclusiv prin arestarea şi condamnarea liderului, a reuşit de fiecare dată să se reinventeze, secretul „succesului” fiind dat de legăturile de familie dintre membrii grupării.
„Clanul ”Ţaganu” este unul dintre cele mai cunoscute şi mai ”prolifice” dintre grupările de criminalitate organizată de la nivelul judeţului Călăraşi, ai cărui membrii au acţionat concertat de-a lungul timpului, iniţial în săvârşirea unor infracţiuni de furt (cu precădere de animale), cămătărie, trafic de carne vie şi nu în ultimul rând, trafic de droguri. Această grupare s-a dezvoltat în lumea interlopă călărăşeană, pe parcursul a câtorva decenii, succesul şi longevitatea acesteia fiind asigurate de nişte factori extrem de importanţi”, arată procurorul DIICOT în rechizitoriu.
Potrivit procurorului „organizaţia este una de tip preponderent familial, în cadrul căreia relaţiile dintre membri sunt unele foarte apropiate, iar încrederea reciprocă în fidelitatea şi loialitatea membrilor atinge de regulă cote maxime”.
„Il Padrino”
Potrivit DIICOT, liderul incontestabil al grupării este Costel Vlad, zis „Ţaganu” sau „Il Padrino”. Acesta „a dezvoltat o adevărată reţea de infractori, având drept unic scop obţinerea de profituri financiare substanţiale, pe orice căi şi prin orice mijloace de natură a alimenta şi întreţine traiul parazitar dus de el, de membrii familiei sale şi de acoliţii săi”.
„Acesta a reuşit să-şi menţină rolul şi poziţia de coordonator al grupării, chiar şi în perioadele în care s-a aflat în spatele gratiilor, controlând cu succes şi din această postură acţiunile infracţionale ale celorlalţi membri aflaţi în libertate, care au continuat activităţile iniţiate de liderul lor incontestabil, fără a îndrăzni să minimalizeze în vreun mod autoritatea acestuia”, s-a mai arătat în rechizitoriul DIICOT.
Potrivit procurorului, grupul infracţional a fost destructurat de mai multe ori de către autorităţi (în anul 2006 de către D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală şi în anul 2010 de D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Călăraşi, în anul 2011 de D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Călăraşi), iar în urma acestor acţiuni atât liderul grupării şi soţia acestuia, dar şi un număr mare de membrii ai grupării, au fost arestaţi şi condamnaţi.
Aceste acţiuni „i-au destabilizat pentru moment pe membrii grupării, reprezentând adevărate momente de cumpănă pentru aceştia, care i-au determinat pentru scurte perioade de timp să facă un pas în spate”. „Acestea nu au durat mult, membrii grupului reuşind de fiecare dată să se reinventeze şi să găsească soluţii viabile pentru ieşirea din aceste perioade de criză”, a mai arătat DIICOT.
Potrivit anchetatorilor clanul interlop a supravieţuit datorită numărului mare de membri de familie, „Ţaganu” având nu mai puţin de 10 copii. În plus, la grupul interlop au aderat şi ginerii lui „Il Padrino”.
„Succesul operaţiunilor şi activităţilor infracţionale a fost asigurat şi de legăturile clanului cu alte grupări de gen, cu preocupări similare, Vlad Costel fiind un personaj temut şi respectat şi de alţi capi ai lumii interlope, creându-şi chiar relaţii de cumetrie cu unul dintre aceştia, tocmai pentru a-şi spori puterea, influenţa, dar şi pentru a asigura o protecţie mai mare a afacerilor sale infracţionale”, mai spun procurorii DIICOT.
Maşini scumpe şi lux fără surse de venit licite
Radiografia făcută de DIICOT clanului „Ţaganu” mai arată că „deşi niciunul dintre membrii familiei nu are şi nu a avut vreun loc de muncă sau vreo sursă licită şi aparentă de venituri, totuşi aceştia şi-au permis nu doar să ducă un trai lipsit de grija zilei de mâine, ci chiar să beneficieze de venituri semnificative, să uzeze de maşini scumpe, case luxoase, bani pentru jocuri de noroc, droguri şi petreceri costisitoare”.
„Paradoxul în acest caz este însuşi faptul că şi atunci când o parte a membrilor de bază ai familiei au fost încarceraţi pentru mai mulţi ani de zile, modul de viaţă şi nivelul de trai al familiei nu au avut deloc de suferit. Informaţiile rezultate în urma consultării bazei de date a penitenciarelor, aflate la dosarul cauzei, a scos la iveală faptul că, doar în perioada ianuarie 2016 – 2020, membrii grupării aflaţi în diferite penitenciare, au primit de la ceilalţi membri ai grupului, ai familiei sau acoliţi şi cunoscuţi, suma totală de 418.711 lei, bani rezultaţi în mod evident din activităţile infracţionale desfăşurate neîntrerupt de grupare”, mai spun procurorii DIICOT.
Se încarcă comentariile...
