Povestea podoabei de pe malul Borcei, construită în timp record. Palatul Administrativ, ajuns o ruină, va fi reabilitat cu 6 milioane de euro

Palatul Administrativ, în vremurile bune. Vedere scrisă pe 7 septembrie 1908 FOTO Facebook/Nicolae Ţiripan

Clădirea cu 58 de camere şi care se întinde pe o suprafaţă de 2.500 metri pătraţi, construită în stil neoclasic într-o perioadă record de 2 ani şi care a impresionat în epocă prin măreţie şi arhitectură, va dobândi strălucirea de altădată. Palatul Administraitv din Călăraşi, monument istoric realizat  în urmă cu 120 de ani, aflat în stare de degradare, va fi renovat cu aproximativ 6 milioane de euro.

Ministrul Culturii, Daniel Breaz a dat asigurări că instituţia pe care o conduce poate susţine reabilitarea Palatului Administrativ, o altă sursă de finanţare putând fi asigurată de Institutul Naţional al Patrimoniului. „Am văzut Palatul Prefecturii. Dacă Consiliul Judeţean va considera că-i putem finanţa pe OUG 76, am înţeles că e vorba de vreo 5-6 milioane de euro, îi aşteptăm cu dosarul complet la minister şi-i vom finanţa. Inclusiv din bugetul Institutului Naţional al Patrimoniului. Avem aşadar două direcţii de finanţare. Să vină cu dosarul şi-i vom sprijini. Este o finanţare multianuală. Dacă vin cu toate documentele, contractul s-ar putea semna în maximum 2 luni”, a precizat Breaz. Partea din clădire care găzduieşte în acest moment Prefectura a fost reabilitată cu fonduri de la Banca Mondială, lucrările fiind finalizate în toamna anului 2009.

În plan, pentru renovare

Palatul Administrativ, clădire monument istoric care găzduieşte Instituţia Prefectului Judeţul Călăraşi va fi reabilitat complet începând cu anul 2019. Directorul Direcţiei Dezvoltare din cadrul CJ Călăraşi, Eduard Grama a declarat că finanţarea lucrărilor vor începe anul viitor iar finanţarea acestora va fi asigurată fie de CNI, fie din resursele proprii ale Judeţului. „Pe lista de investiţii aprobate pentru acest an e trecută „proiectarea plus execuţia”. În momentul acesta, proiectul e depus la Compania Naţională de Investiţii (CNI). Conform OUG 114, am actualizat devizul, fiind un monument clasa A. Încercăm prin clauza suspensivă să scoatem la licitaţie PT şi Execuţia iar dacă în septembrie, să zicem, acest contract nu va fi încheiat cu CNI-ul, proiectul va fi finanţat exclusiv prin bugetul Consiliului Judeţean” a spus Grama care a mai precizat „Dacă va fi finanţat de CNI iar lucrările vor fi pornite, atunci vom considera aceste sume ce vor fi alocate ca şi contribuţie proprie a Consiliului Judeţean. Ele vor reprezenta cofinanţarea. Anul 2019 va fi anul în care vor începe lucrările", a spus Grama.

Preşedintele CJ Călăraşi, Vasile Iliuţă a precizat că pentru acest an, suma „prinsă” în buget este de 1,9 milioane lei. Cheltuielile neeligibile pe care va trebui să le suporte Consiliul Judeţean în cazul în cazul în care proiectul va fi susţinut de CNI, sunt cifrate la 1,5 milioane euro. CNI va efectua lucrările vizând faţadele şi acoperişul clădirii.

În urma actualizării indicatorilor tehnico-economici privind cheltuielile necesare realizării obiectivului de investiţii „Centru Socio-Cultural Călăraşi - fost Palat Administrativ - faza DALI, taxe, avize”, a rezultat o valoarea totală a investiţiei de 57.347.080,75 lei, la care se adaugă T.V.A., din care C+M: 44.520.466,86 lei, la care se adaugă T.V.A..

Cinci ani, înghiţiţi de birocraţie

Despre monumentala clădire aflată în ruină, istoricul Nicolae Ţiripan a cercetat documentele vremii şi a descoperit că a fost realizat în doar 2 ani, după ce 5 ani au fost înghiţiţi de birocraţie cu realizarea licitaţiilor şi realizarea proiectului de construire. Piatra de temelie a clădirii s-a pus pe 11 iunie 1895, iar recepţia provizorie a lucrării s-a făcut pe 30 noiembrie 1896, investiţia ridicându-se la aproximativ 400.000 de lei.

Cum a fost posibil ca într-un oraş care avea doar circa 9000 de locuitori să fie ridicată într-un timp aşa de scurt o astfel de monumentală clădire, iar astăzi într-un oraş cu circa 60.000 de locuitori, să nu se găsească soluţii pentru renovarea unei asemenea clădiri?Acum, după cele consemnate, sintetizând putem spune că specificul românesc se poate aplica şi în acest caz: 5 ani de birocraţie (cumpărare teren, făcut rost de bani, proiectul planului clădirii, licitaţii) şi doar doi ani pentru construcţia efectivă a clădirii.

Clădirea, construită în stil neoclasic, cu fundaţii de beton, ziduri de cărămidă presată cu grosimea de 42-50 cm, soclu placat cu piatră fasonată cu profilatură bogată, compusă din subsol parţial, parter şi etaj, pod înălţat, planşee şi şarpantă de lemn şi învelitoare de tablă galvanizată, avea la data recepţiei 51 de camere (după alte surse, 58) şi o suprafaţă de 2517, 63 m.p, povesteşte nicolae Ţiripan.

Cea mai importantă reparaţie

De-a lungul timpului, povesteşte istoricul, clădirea a suferit unele modificări şi reparaţii, dar cea mai importantă lucrare de reparaţii s-a executat în anii 1957-1958. În acei ani, din cauza crăpăturilor serioase de la parter până la cornişe, s-a întocmit un proiect de reparaţii capitale şi consolidare a clădirii în valoare de 828.000 lei.

Cu această ocazie, s-au făcut ancoraje de oţel beton lat de 50,5 mm şi oţel rotund de 25 mm, la ambele aripi(dreapta şi stînga) pe laturi orizontale şi longitudinale.

De asemenea, s-a refăcut planşeul la sala mare, deoarece tencuielile se desprinseseră, iar fermele de lemn căpătaseră săgeată, fiind slab dimensionate şi parţial putrede din cauza apelor ce pătrunseseră prin luminator.

Consolidările şi reparaţiile din anii 1957-1958 au fost cauzate de infiltraţiile la fundaţii de la haznalele ce se aflau pe ambele aripi, care s-au desfiinţat cu această ocazie. Tot acum s-au executat trotuare late de 1 metru cu îmbrăcăminţi de asfalt, cu rigole de scurgere şi cu drenarea apelor spre canalul colector.

Faţă de planul iniţial s-au creat din unele birouri compartimente mai mici pe aripa dreaptă, etaj la 2 săli, precum şi astuparea unui număr de 5 uşi.

În anii 1966-1967 s-a introdus încălzire centrală, clădirea fiind racordată la centrala de termoficare de la blocurile din strada Progresul, valoarea lucrărilor fiind de 425.000 lei (în prezent, Palatul beneficiază de centrală termică proprie).

Deşi a fost prevăzută cu ocazia reparaţiei din anii 1957-1958, considerându-se a fi necesară, din cauza fisurilor existente la ambele aripi, care nici în urma reparaţiilor nu se stabilizau, operaţia de subzidire la fundaţie nu s-a efectuat.

Întrucât planşeele erau de lemn şi la orice trepidaţie mai mare vibrau, s-a prevăzut şi în anii de după 1968 au fost schimbate şi înlocuite cu planşee de beton. Tot atunci s-a revizuit şi înlocuit parţial tâmplăria exterioară, ca şi învelitoarea de tablă.

Instituţii care au funcţionat aici

După desfiinţarea regiunii Ialomiţa, în anul 1952, clădirea a adăpostit Sfatul popular al raionului Călăraşi, care ocupa toată partea dreaptă, iar aripa stîngă era ocupată de Tribunalul Popular al raionului Călăraşi, Notariatul de Stat şi Colegiul de Avocaţi.

Odată cu noua reorganizare administrativă din anul 1968 şi reînfiinţarea judeţului Ialomiţa, dar de această dată cu reşedinţa la Slobozia, Palatul Administrativ a găzduit instituţiile de partid şi administrative ale municipiului Călăraşi, iar după  înfiinţarea judeţului Călăraşi, în ianuarie 1981, acesta devine sediul Consiliului Popular al judeţului Călăraşi(aripa din dreapta) şi Comitetul Judeţean P.C.R.(aripa din stânga).

Perioada imediat următoare evenimentelor din decembrie 1989 producând schimbări în sistemul administrativ românesc, Palatul Administrativ şi-a schimbat locatarii, aici funcţionând Prefectura judeţului Călăraşi şi, pentru o scurtă perioadă, Consiliul judeţean Călăraşi.