Frica păzeşte bostana. Fermierii ară pământul ca să scape de rozătoare

Frica păzeşte bostana. Fermierii ară pământul ca să scape de rozătoare

Fermierii au trecut din nou la aratul pământului Foto:Arhivă Adevărul

De frica atacului masiv al rozătoarelor, aşa cum s-a întâmplat în această vară, fermierii au trecut la arat pământul. Ca să evite ravagiile făcute de şoareci, fermierii sunt prudenţi acum. Chiar dacă acest lucru înseamnă să scoată mai mulţi bani din buzunar.


Campania pentru semănăturile de toamnă a mers greu din cauza secetei. Dacă anul trecut s-a însămânţat pământul fără arătură, direct pe mirişte, în 2014 situaţia s-a schimbat radical. Agricultorii abia au putut să intre pe câmp deoarece pământul e “beton”. “În unele zone, fermierii au rămas cu sămânţa cumpărată pentru că nu s-a putut lucra pământul”, spune Aurelian Dobre, secretarul Camerei Agricole Călăraşi. În această situaţie, lucrările de pregătire a patului germinativ se fac cu mult mai mult efort şi consum de combustibili.

„Banii investiţi sunt mult mai mulţi decât dacă am fi avut parte de puţină ploaie. Suntem nevoiţi să trecem cu grapa cu discuri de două trei ori pentru a reuşi să sfărâmăm bulgării de pământ, lucrări ce se face cu un consum mai mare, atât de piese de schimb, cât şi de carburant“, spune un fermier din comuna Roseţi. De asemenea, faptul că se fac mai multe treceri cu utilajele agricole face ca umiditatea din sol să scadă, încetinind şi răsăritul.

Se întoarce brazda

Marele avantaj al aratului este legat de distrugerea galeriilor de şoareci. Prin arat bradza se întoarce şi iese la suparafaţă pe când cu tehnologia “no-till” doar se face aerisirea solului cu plugul. Directorul Direcţiei Agricole Călăraşi, Dionisie Tomescu, spune că lucrările de toamnă sunt finalizate în proporţie de 90%, însă campania fost decalată din cauza vremii. “ Orzul trebuia să fie însămânţat dar se mai lucrează,  cu grâul s epoate merge şi până la 20 octombrie”, a spus Tomescu. În judeţul Călăraşi, peste 195.000 de hectare de teren agricol urmau să fie însămânţate la campania de toamnă, însă doar 113. 724 hectare au fost cultivate până la această dată.


Grâu puţin, ploi şi vijelii multe

Şi campania de recoltat a fost întârziată cu câteva săptămâni de vremea rea. Ploile şi vijeliile au pus beţe în roate fermierilor. De exemplu, la începutul lunii iulie din cele 237.991 de hectare de culturi de păioase fuseseră culese din câmp aproximativ 90.000 de hectare. Ploile abundente, grindina şi furtunile au distrus 4.862 de hectare de cereale. Potrivit Direcţiei Agricole Călăraşi, 1.720 hectare de grâu, 1.470 hectare de orz, 513 de rapiţă, 503 floarea soarelui şi peste 100 de porumb au fost calamitate.

“S-a mers încet cu combinele din cauza lanurilor căzute de grâu. Utilajele sunt insuficiente, iar recoltatul a mers greu din cauza ploilor. O zi am muncit, câteva am stat. S-a blocat o mare parte din campanile din cauza vremii. Prin zonele ferite din judeţ, de la Valea Mostiştei spre Argeş, culturile au avut mai puţin de suferit, dar chiar şi aşa, producţia la hectar nu a depăşit 3.500-4.000 kg/ha”, spune Aurelian Dobre, secretarul Camerei Agricole Călăraşi. Fermierii spun că boabe puţine s-au recoltat şi lanurile cultivate ecologic, însă aici este de înţeles situaţia.„S-a lucrat pe suprafeţe mici aici, nu s-a investit prea multă tehnologie şi este normal ca producţia să fie mică”, a adăugat Aurelian Dobre.

Vă recomandăm şi:

Atacul şoarecilor răpune agricultura din Bărăgan

Lipsa de umiditate din sol, inamicul nr.1 al culturilor agricole

Toamnă fără precedent în Bărăgan. S-a semănat grâul direct pe mirişte

Se dă startul campaniei agricole de primăvară. În Bărăgan, porumbul este la putere

Guvernul susţine revenirea la cota de 8% TVA în agricultură

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările