FOTO 2014, anul dezastrului pentru apicultori. Cea mai slabă producţie de miere din ultimii ani
0
Crescătorii de albine, cu zeci de ani de experienţă în domeniu, spun că an mai greu ca 2014 nu au avut de când se ştiu. Vremea rea le-a dat bătăi de cap, iar producţia de miere a fost cea mai slabă din ultimii ani.
La sfârşitul anului trecut, Ioan Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, spunea că 2014 reprezintă un an dificil pentru apicultură pentru că nu s-au realizat producţiile scontate, ci doar 60-65% din acestea. Printre factorii responsabili ar fi seceta din anul 2013. “Temperaturile ridicate din iarna trecută au dus la dezvoltarea timpurie, în vest, a familiilor de albine şi la înflorirea “forţată” a salcâmului, care s-a ofilit repede şi nu a dat nectar. În Lunca Dunării, ploile care s-au suprapus cu perioada de înflorire a salcâmului nu au permis albinelor să valorifice acest cules. Moldova nu a fost afectată şi a asigurat o producţie mulţumitoare la salcâm”, spunea Fetea.
Albine puţine la culesul salcâmilor
Nici Bărăganul nu a fost ocolit de probleme. Ploile zilnice au creat haos şi în ordinea exemplară a albinelor. Alexandrina Truşcă este pasionată de albinărit de 30 de ani. Are în proprietate 80 de stupi în satul Negoieşti, din judeţul Călăraşi, pe care îi îngrijeşte ca pe propriii copii. “Pasiunea şi dragostea faţă de albine ne ajută întotdeauna s-o luăm de la capăt”, spune femeia. Cu toate acestea, probleme se ivesc la tot pasul.
Chiar dacă în judeţul Călăraşi nu au fost inundatii în 2014, din cauza ploilor care au căzut neîncetat, albinele au fost primele afectate. “Şi cum o problemă nu vine niciodată singură, la vremea salcâmilor în floare, nu am avut populaţie suficientă la cules. Pe lângă acest lucru, salcâmul a durat foarte puţin, circa o săptămână şi pentru că a plouat în fiecare zi, a putrezit şi s-a scuturat floarea foarte repede”, povesteşte apicultorul.
3 tone de miere, recolta unui an bun
Capriciile vremii s-au reflectat direct în recolta de miere. Dacă în alţi ani, cele 80 de familii de albine produceau aproximativ 3 tone de miere, în 2014 aceasta s-a înjumătăţit. “Din lipsă de timp eu nu am plecat în pastoral cu stupii pentru că iese producţie bună şi pe staţionar, eu locuind într-un mare bazin melifer. Pastoralul este un sistem care se practică atât în ţările U.E cât şi în America. Albinele sunt deplasate în pastoral cu camioane sau tractoare, urmând ca în pauzele dintre "expediţii" să fie cantonate pe 2-3 vetre. De la o recoltă de aproximativ 3 tone de miere, în 2014 producţia a fost pe jumătate şi mă consider o norocoasă! Într-adevăr, alţi apicultori se plâng că n-au văzut un strop de miere!”, spune Alexandrina Truşcă.
Preţ neschimbat: 20 de lei pentru un kilogram
Pentru că nu a avut cheltuieli cu plecarea în pastoral, preţul la miere a rămas neschimbat: 20 lei/kg. Marfa este valorificată pe piaţa liberă sau de acasă tot anul, în special de toamna până primăvara. La Negoieşti, la familia Truşcă, există şi acum miere pe stoc din anii precedenţi, suficientă pentru a asigura fluxul pe piaţă tot anul care urmează.
Culturile modificate genetic, o problemă
Dar nu ploile sunt cel mai de temut inamic al albinelor. Cultivarea pe scară largă a florii-soarelui modificată genetic reprezintă o mare problemă. De aici albinele nu pot recolta miere aproape deloc. “Ar fi necesar un proiect de lege care să reglementeze sau să limiteze cultivarea pe suprafeţe mari a cerealelor modificate genetic care afectează producţia de miere şi dezvoltarea apiculturii în ţara noastră. Bărăganul ne oferea tone de miere vara la floarea-soarelui Chiar dacă rapiţa sau salcamul erau afectate, în acest mod se echilibra balanţa la culesul de miere polifloră”, e de părere Alexandrina Truşcă.
Fondurile europene, o gură de oxigen
Cu toate acestea, după 30 de ani de muncă alături de albine, femeia spune că apicultura va fi mereu profitabilă, mai ales dacă apicultorii accesează fonduri europene nerambursabile. “Eu sunt în anul 4 de implementare cu un proiect PNDR pe axa 1.4.1. şi recunosc ca m-a ajutat foarte mult, în special la achiziţionarea de utilaje apicole care altfel ar fi fost mai greu accesibile. Indiferent de obstacole, la noi, apicultorii, pasiunea şi dragostea faţă de albine ne fac să mergem mai departe. Dacă ne rămân nucleele în caz de calamităţi, o luăm mereu de la început!”, a adăugat apicultorul din Bărăgan.
Vă recomandăm şi:
Recolta din 2015, sub semnul întrebării. Rapiţa şi grâul sunt deja compromise
Se culeg ultimele roade. Cea mai bună recoltă la porumb din ultimii 20 de ani
Atacul şoarecilor răpune agricultura din Bărăgan
Lipsa de umiditate din sol, inamicul nr.1 al culturilor agricole
Se încarcă comentariile...
