Prinţul Unirii a fost întâmpinat la Buzău cu ”torţe aprinse şi globuri luminoase”

Prinţul Unirii a fost întâmpinat la Buzău cu ”torţe aprinse şi globuri luminoase”

Cuza, întâmpinat de episcopul Filotei - pictură de Paul Atanasiu

Între 24 şi 25 ianuarie 1859, buzoienii au ieşit în stradă, în grădini şi pieţele publice, bucuroşi la auzul veştii alegerii lui Alexandru Ioan Cuza la domnia Ţării Româneşti, act care determina unirea Principatelor. Cel mai reuşit banchet a fost dat în ziua de 29 ianuarie de căpitanul Nicolae Sabovici, la Cazarma Militară, unde s-a jucat Hora Unirii.

Ştiri pe aceeaşi temă


La 6 februarie 1859, buzoienii i-au făcut lui Alexandru Ioan Cuza o primire triumfală. La Poşta Câlnău, înaltul oaspete a fost aşteptat de către administratorul districtului, împreună cu un grup masiv de săteni şi sătence. 
 
Tot aici, domnitorul a fost întâmpinat de ”o deputăţie din partea junimei districtului, compusă din 200 de călăreţi”. De menţionat că, la nivelul districtului Buzău, comitetul unionist, constituit la 16 martie 1857, era compus din Scarlat Voinescu, Costache Ciochinescu şi Costache Moglan, care au militat în sprijinul unirii. 
 
În apropierea oraşului Buzău, potrivit ziarului ”Steaua Dunării” din 17 februarie 1859, domnului Cuza ”i s-a prezentat comanda dorobanţilor, cu cocardul tricolor ce a făcut mare impresie Măriei Sale Prinţul”. După aceea, ”Măria Sa fu primit de orăşeni în mare număr şi de toată treapta (...), unde printr-un discurs al municipalităţii, i s-au prezentat pâinea şi sarea, simboale ale îndestulării”.   
 
Alexandru Ioan Cuza a ajuns apoi la Episcopie, cu gândul să înnopteze aici. În seara aceleiaşi zile, atmosfera în oraş a fost feerică. Corespondentul ziarului ”Românul” înfăţişa în numărul din 17 februarie 1859 această stare de spirit extraordinară: ”torţe aprinse, globuri luminoase, feluri de transparenţe artificiale şi osebite tablouri reprezentând Unirea Principatelor Unite, a armelor lor, a iniţialelor M.S. prinţul, diferite alte embleme şi inscripţii”.  (Ghe. Petcu -  Judeţul Buzău, legende şi istorie)
 
Manifestaţia impozantă a buzoienilor a culminat cu reţinerea peste noapte a domnitorului, în complexul episcopal. A doua zi, Alexandru Ioan Cuza, în aclamaţiile publicului constituit din bărbaţi, femei, tineri, copii şi bătrâni, a plecat spre Ploieşti pe Strada Mare.
 
Potrivit unor documente din Arhivele Statului, la 1859, Buzăul număra aproximativ 9.000 de locuitori, în 1867, 12.000 de locuitori, iar în 1890, 17.000 de locuitori. Erau înregistrate peste 2.400 de case şi 108 străzi. Cea mai mare concentrare de locuinţe era pe strada Târgului, cea care devenea mai târziu strada Cuza Vodă, ca recunoaştere a trecerii domnitorului pe aceste meleaguri. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările