Trei dintre cele mai importante comori descoperite în Europa. Valorează milioane de euro şi sunt din aur masiv
0
Comorile au fascinat mereu omenirea, fie că este vorba despre celebrele cufere cu aur ale piraţilor sau despre averile fără seamăn ale regilor şi căpeteniilor din vechime. De-a lungul timpului, specialişti sau amatori au găsit o parte din aceste bogăţii ale trecutului.
Cuvântul „comoară” poate căpăta mai multe valenţe, de la cele mai practice până la cele mai abstracte, de la conotaţii sentimentale şi până la semnificaţii intelectuale.
Când vine vorba de comori nimic nu este, însă, mai fascinant decât un cufăr plin cu nestemate, aur sau alte bogăţii fără seamăn. De-a lungul istoriei, oamenii au visat mereu la comori. Unii le-au îngropat, de teama hoţilor, alţii le-au căutat sau au ucis şi jefuit pentru pune mâna pe ele.
Deşi par mai degrabă desprinse din lumea legendelor, comorile trecutului sunt cât se poate de reale. Şi sunt foarte valoroase, inclusiv din punct de vedere financiar. Unele au fost descoperite în timpul săpăturilor arheologice, altele au fost găsite de oameni obişnuiţi, din întâmplare. Din fericire, o bună parte a acestor comori au ajuns în muzee.
O mărturie spectaculoasă a unei epoci a sângelui şi aurului
În anul 2009, Terry Herbert, un vânător amator de comori, din Anglia, căuta cu detectorul de metale pe un câmp de lângă Hammerwich, comitatul Staffordshire. Terry era interesat de acea zonă fiindcă se afla aproape de un fost castru roman, dar şi în apropierea unor aşezări saxone din regatul Merciei. La un moment dat, detectorul a început să ţiuie.
Terry a cerut voie proprietarului terenului să sape. După cinci zile, atât Terry, dar mai ales specialiştii chemaţi la sit, şi-au dat seama că era una dintre cele mai importante descoperiri ale perioadei saxone din Anglia. Altfel spus, una dintre cele mai mari comori ale trecutului.
Au fost scoase dintr-o groapă peste 3.500 de obiecte din aur şi argint. Comoara însuma, în total, cinci kilograme de aur, 1.5 kilograme argint şi numeroase pietre preţioase. „Fără îndoială este una dintre cele mai importante descoperiri din istoria arheologiei britanice”, preciza, pentru The Guardian, Chris Fern, unul dintre specialiştii universitari care au participat la săpături, dar şi la cercetarea obiectelor.
Interesant este faptul că majoritatea covârşitoare a pieselor erau de natură militară. Mai precis, numeroase măciulii de la mânerul spadelor, gărzi de spadă dar şi alte obiecte care împodobeau armele. Pe lângă acestea au fost descoperite şi câteva obiecte de cult, creştine.
Cele mai impresionante erau coifurile saxone din aur. Fiecare obiect era executat impecabil, semn al unei măiestrii meşteşugăreşti deosebite, dar şi al statutului înalt al celor pentru care lucraseră acele obiecte. Conform cercetărilor efectuate de specialişti, „Tezaurul de la Staffordshire”, provenea din pradă de război, din anul 600-650, o epocă întunecată, marcată de războaie dese între regatele saxonilor şi anglilor din Britania. Se presupune că regele Merciei a atacat Northumbria şi Anglia de Est, reuşind să obţină o uriaşă pradă de război. Încă nu se ştie în ce condiţii a fost îngropată. Unii specialişti cred că a fost îngropată după atacurile asupra Northumbriei, fie pentru că sorţii războiului erau schimbători, fie pentru că a fost depusă sub formă de ofrandă. Şi asta în condiţiile în care, la saxoni, păgânismul, concomitent cu creştinismul, încă reprezentau o realitate religioasă a insulei.
Alţi specialişti susţin că această comoară a fost păstrată la o mănăstire din Mercia şi îngropată în grabă, înaintea unui raid viking din secolul al IX-lea. În momentul de faţă, comoara de la Staffordshire a fost evaluată la peste patru milioane de lire. Tezaurul poate fi admirat la Muzeul din Birmingham.
O comoară amanetată din dorinţa de putere
În anul 1885, un grup de muncitori lucra la demolarea unei case vechi, în oraşul polonez Sroda Slaska. În timpul lucrărilor, ei au găsit un recipient, ca un ulcior, în interiorul căruia se aflau nu mai puţin de 3.000 de monede de argint.
Odată cu avansarea lucrărilor de demolare, în clădirea alăturată au început să apară alte bogăţii ascunse prin pereţi: florini din aur şi alte monede din argint. Cireaşa de pe tort au reprezentat-o însă o serie de artefacte extrem de preţioase şi măiestrit lucrate. Este vorba despre o coroniţă din aur masiv, lucrată, cel mai probabil, de meşteri artizani din Cehia medievală dar şi de alte obiecte din aur, precum câteva pandative, o închizătoare cu pietre preţioase, inele de aur, dar şi inele cu numeroase pietre preţioase.
Specialiştii au concluzionat că majoritatea sunt din secolul al XIV-lea, cu excepţia câtorva pandative de secol XII. Erau lucrate în ateliere din Boemia şi făceau parte din Tezaurul Coroanei Casei de Luxemburg, din Praga. Erau obiecte care au aparţinut regelui Boemiei, Carol al IV-lea. Coroana de aur, este, de fapt, cea purtată de soţia lui Carol al IV-lea, Blanche de Valois, în ziua nunţii.
Toate aceste obiecte, se presupune că au fost amanetate de regele Carol al IV-lea, pentru a-şi plăti susţinătorii. Mai precis, acesta a candidat la tronul imperial şi ajuns în cele din urmă împărat al Sfântului Imperiu Roman de Neam Germanic. Culmea, obiectele amanetate au rămas în posesia bancherilor polonezi. Valoarea acestui tezaur este estimată la câteva milioane de dolari.
Aurul războinicilor traci
Una dintre cele mai valoroase şi faimoase comori ale lumii vechi este, fără îndoială, tezaurul de la Panagyurishte, Bulgaria. Este format din câteva piese vechi de peste 2.300 de ani, din aur masiv, care impresionează atât prin măiestria lucrării, cât şi prin reprezentările antice de pe aceste obiecte, cel mai probabil, în mare parte de cult.
Acest tezaur a fost descoperit, în 1949, de trei fraţi care lucrau într-o lutărie de lângă Panagyurishte, un oraş situat nu departe de templul tracic de la Starosel. Tezaurul este reprezentat de nouă piese de aur masiv. Este vorba despre şapte vase de tip riton, adică vase curbate,în formă de corn, cu capătul modelat în formă de animal, folosit pentru libaţii sacre sau petreceri inclusiv în lumea tracică de la sud de Dunăre.
Pe lângă cele şapte ritoane, a mai fost descoperită şi o amforă de top riton, dar şi un alt vas cu o lucrătură deosebită. În special, amfora dar şi câteva vase de tip riton aveau, pe suprafaţa lor, reprezentări mitologice din lumea scitico-sarmatică. Toate piesele au fost datate şi se presupune că sunt din secolul al IV-lea. Unii specialişti sunt de părere că au fost lucrate de meşterii traci, alţii că sunt piese de import. Sunt şi cei care bănuiesc că acest tezaur făcea parte din prada de război a regilor traci.
Pe una dintre piese se află o inscripţie care ar sugera că ar fi fost făcute într-un atelier din zona Dardanelelor. Se presupune că au aparţinut regelui trac Seuthes al III-lea şi sunt o dovadă a bogăţiei şi puterii regilor traci fascinaţi de aur şi vin, dar şi a influenţei elenistice în lumea tracă.
Aceste piese deosebite impresionează mai ales prin fineţea lucrării, prin măiestria reprezentărilor artistico-mitologice. Copii ale acestui tezaur se află în muzeele din Sofia, Plovdiv şi Panagyurishte. Comoara are o valoare inestimabilă, însumând peste şase kilograme de aur de 24 de karate.
Se încarcă comentariile...
