Monumentul unicat în România: biserica pe roţi are şapte secole vechime. Care e explicaţia crucilor şi semilunilor de pe turlele ei

Monumentul unicat în România: biserica pe roţi are şapte secole vechime. Care e explicaţia crucilor şi semilunilor de pe turlele ei

Biserica de lemn de la Dobrinăuţi Hapăi FOTO Cosmin Zamfirache

Biserica de lemn din satul Dobrinăuţi Hapăi, judeţul Botoşani, este unicat în România. Este singurul lăcaş de cult construit pe roţi şi are o simbolistică aparte. Se presupune că biserica are peste şapte secole vechime.

Ştiri pe aceeaşi temă

La graniţa Moldovei cu Bucovina, în comuna Vârful Câmpului, se află un cătun cu o istorie milenară. Se numeşte Dobrinăuţi Hapăi şi este parte componetă a satului Lunca. Cătunul Dobrinăuţilor a fost atestat petru prima dată în anul 1392, deşi oamenii locului spun că această comunitate îşi pierde originile în negurile timpului, cel mai probabil înainte de întemeierea voievodatului Moldovei, în vremea în care Ioanăş Viteazul, un erou local, alunga tătarii alături de ceata lui de viteji. 
 
Astăzi, după mai bine de şapte secole, Dobrinăuţiul şi-a păstrat atmosfera arhaică. Uliţele înguste, casele bătrâneşti, sălbăticia pădurilor şi a văioagelor completează acest tablou al Moldovei de altădată. Tradiţiile bucovinene cu cele specifice botoşănenilor se îmbină perfect în acest loc. Simbolul istoriei cătunului Dobrinăuţi Hapăi, dar şi unul dintre cele mai interesante monumente ale zonei de nord-est a României, este o biserică mică de lemn, aparent nesemnificativă. Umbrită de stejari, pe o uliţa centrală, biserica din Dorbinăuţi Hapăi este o apariţie modestă. O construcţie veche de lemn, fără decoruri, fără opulenţă, într-o ogradă ţărănească, în care se înalţă doar câţiva pomi şi o clopotniţă, la fel de veche şi fără strălucire. Odată intrat pe poarta curţii bisericeşti, orice vizitator simte imediat magia acelui loc. 
 
Ceea ce părea doar o dărăpănutură se înfăţişează ca un loc de o spiritualitate intensă, care stârneşte curiozitatea aproape imediat. Lemnul vechi, simbolurile deosebit de interesante şi atmosfera pe care o degajă o transformă într-un loc cu un magnetism aparte. Bisericuţa ţărănească de la Dobrinăuţi Hapăi a fost recent inclusă în circuitul monumentelor de interes naţional şi va fi reabilitată pentru a deveni un obiectiv turistic de top.
 
Biserica vechilor oşteni moldoveni
 
Unul dintre oamenii care ştiu bine istoria acestui loc este preotul Gicu Ceahlău, parohul din satul Lunca. Pentru el biserica din Dobrinăuţi Hapăi este un simbol al creştinismului în această zonă. Biserica din Dobrinăuţi Hapă are origini foarte vechi. Cel puţin din timpul domniei lui Ştefan cel Mare.
 
”Ea a fost construită probabil înainte de domnia lui Ştefan cel Mare, pe malul Siretului. Deci nu în satul Dobrinăuţi Hapăi. Aici a ajuns mai târziu. Ea a fost o biserică călătoare. Originea ei este undeva pe malul Siretului, probabil înainte de domnia lui Ştefan cel Mare. Are o vechime considerabilă”, spune preotul Gicu Ceahlău. Biserica este una ţărănească, de lemn, destinată un sat de răzeşi. În timpul domniei lui Ştefan cel Mare, în jurul său a fost înfiinţat un cimitir ostăşesc.
 
 Biserica de la Dobrinăuţi Hapăi FOTO Cosmin Zamfirache
 
Era practic cimitirul în care erau îngropaţi oştenii, din partea locului, care luptaseră în armata marelui voievod. Era de altfel un sat renumit de răzeşi, care dădea oştii lui Ştefan cel Mare, renumita cavalerie uşoară, de hânsari, cea care s-a evidenţiat în mod excepţional în bătălia de la Lipnic, cu tătarii. Deci, biserica de la Dobrinăuţi Hapăi a fost iniţial ridicată pe malurile Prutului pentru a sluji unui sat de răzeşi, adică ţărani liberi, care luptau ca şi cavalerie uşoară în armata lui Ştefan cel Mare. ”În jurul ei s-a făcut cimitirul oştăşesc al celor care au luptat în armatele lui Ştefan cel Mare. Era centrul vieţii duhovniceşti al acelei comunităţi. Încă de la început a fost construită din lemn şi are o formă de navă”, spune Gicu Ceahlău. 
 
Biserică unicat în România
 
Biserica de la Dobrinăuţi Hapăi, iniţial construită într-un fost cătun răzeşesc pe malurile Prutului, astăzi dispărut, este unicat în România. Este singurul lăcaş de cult construit direct pe roţi. ”Iniţial a fost construită pe roţi. Avea în jur de 20 de roţi, evident funcţionale. În faţă avea un soi de oişte, unde erau înhămaţi 16 boi, capabili să tragă întreaga construcţie pe roţi. Era şi un sistem asemănător celor de la căruţe prin intermediul căruia biserica putea vira la stânga sau la dreapta foarte uşor. Este o biserică construită direct pe roţi”, spune Gicu Ceahlău. Iar motivele erau destul de simple. Vremurile erau tulburi, iar atacurile năvălitorilor încă din perioada prestatală, în special a tătarilor, erau constate. Atunci când năvăleau tătarii, biserica era pur şi simplu tractată cu ajutorul boilor în locuri protejate. ”Când năvăleau invadatorii biserica era tractată în poieni şi alte locuri ferite, pentru a fi salvate atât odoarele bisericeşti cât şi constucţia în sine, uşor de incendiat. Apoi, după ce trecea pericolul, biserica era adusă înapoi”, spune preotul botoşănean. 
 
Clopotniţa bisericii FOTO Cosmin Zamfirache
 
Această facilitatea a garantat supravieţuirea bisericii timp de secole. De altfel ea a fost mutată dintr—un sat în altul. După stingerea comunităţii răzeşesti de pe malurile Prutului, biserica a fost mutată dintr-un sat în altul până când în secolul al XVIII lea a ajuns în Dobrinăuţi Hapăi. De atunci a rămas aici. Lemnăria a mai fost schimbată pe alocuri, acolo unde putrezea. Mai apoi a fost îmbrăcată de săteni cu un strat protector de lemn, peste vechile bârne. Strat care se observă şi astăzi. Roţile au fost luate de copii, păstrându-se astăzi doar urmele oiştii şi ale locurile în care se aflau mijloacele pentru deplasare. ”Se spunea că cei mici au luat roţile şi le dădeau de-a dura prin sat. Dar urmele unde erau amplasate s-au păstrat”, spune Gicu Ceahlău. 
 
Totodată simbolistica oferită de această biserică mică din lemn este una deosebită şi foarte veche. Pe turlele de mici dimensiuni, se păstrează cruci cu semilune. De altfel semiluna se află la bază, iar crucea domină asupra acesteia. Din bătrâni se ştie foarte bine acest simbol. Ar fi aparţinut răzeşilor care luptau în armatele lui Ştefan cel Mare şi simboliza victoria crucii asupra semilunei otomane. ”Se observă această simbolistică la nivelul turlelor. Este simbolul victoriei soldaţilor crucii, adică a celor din armata ştefaniană asupra oştilor otomane invadatoare”, spune preotul botoşănean. 
 
Biserică inclusă în circuitul turistic
 
Bisericuţa de la Dobrinăuţi Hapăi este monument istoric. Cu toate acestea până în prezent, deşi are o istorie fabuloasă, nu a fost inclusă în circuitul turistic. La sfârşitul acestui an, autorităţile din Vârful Câmpului au reuşit să o introducă în circuitul turistic naţional. ”În urmă cu un an şi jumătate în urmă am făcut o propunere la Ministerul Culturii şi al Identităţii Naţionale pentru biserica de la Dobrinăuţi Hapăi. În sfârşit, la începutul lui noiembrie am primit ordinul de ministru prin care biserica de lemn de la Dobrinăuţi Hapăi intră în circuitul turistic naţional”, spune Maria Huţu, primarul din Vârful Câmpului. Totodată în anul 2019, cel mai probabil va fi accesat un proiect pentru reabilitara, la forma iniţială a bisericii monument de la Dobrinăuţi Hapăi.
 
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările