Parcul Naţional Munţii Rodnei, „cobaiul” cercetătorilor străini pentru încălzirea globală. Rezultatele obţinute, publicate în reviste prestigioase precum Nature
0
De mai bine de 15 ani, Parcul Naţional Munţii Rodnei este „cobaiul” cercetătorilor străini interesaţi de încălzirea globală. Rezultatele cercetărilor, care reprezintă un punct de plecare pentru managementul ariilor protejate, au fost publicate în reviste precum Nature şi Science.
Interesul cercetătorilor pentru Munţii Rodnei s-a manifestat încă din secolul al XVIII-lea, primele studii geologice datând din 1826. Floristica bogată a fost şi ea surprinsă încă din 1788 de către botanistul francez Balthazar Hacqut, care a vizitat Muntele Pietrosu Mare.
„Caracterul unic al Parcului Naţional constă în faptul că s-a conturat pe nucleul celei mai vechi rezervaţii naturale din ţară (1932). Cuprinde un inventar de peste 6500 de specii de floră şi faună, fiind pe locul doi în ţară după Delta Dunării. Conţine o constelaţie de specii relicte glaciare foarte rare, numeroase endemite carpatice şi locale, o complexitate de ecosisteme naturale pe o diferenţă de relief cuprinsă între 500 şi 2303 metri”, spune Claudiu Iuşan, biologul Parcului Naţional Munţii Rodnei.
Parcul Naţional Munţii Rodnei se întinde pe raza judeţelor Bistriţa-Năsăud şi Maramureş. Singura localitate din interiorul parcului este satul bistriţean Valea Vinului, la care se adaugă 7 hectare din intravilanul localităţii Borşa, din judeţul Maramureş.
Încă din anul 2000 cercetători din Cehia, Suedia şi Franţa vin cu regularitate în Parcul Naţional Munţii Rodnei. De mai multe ori pe an, vara şi iarna, peste 10 cercetători vin în inima Transilvaniei şi monitorizează efectele schimbărilor climatice asupra ecosistemelor alpine, cu precădere asupra lecurilor glaciare.
Practic aceştia urmăresc schimbările în compoziţia apei de-a lungul timpului, prezenţa şi pătrunderea unor specii de bacterii şi plante în aceste ecosisteme, dovezi concrete ale efectelor schimbărilor climatice.
Motivul pentru care s-a ales tocmai Parcul Naţional Munţii Rodnei este legat de faptul că lacurile glaciare de aici constituie zone de etalon pentru puritatea apei, dar şi pentru că este una dintre cele mai vechi rezervaţii naturale din România care conservă natura şi săbăticia.
„Ei vin de câteva ori pe an şi stau câteva zile pentru măsurarea parametrilor abiotici şi biotici ai diverselor lacuri glaciare precum Iezer, Lala Mare, Buhăiescu 1,2,3,4. Iarna pentru calote de gheaţă şi vara pentru probe de apă şi sediment. Rezultatele au ajuns în reviste de specialitate. Cu ajutorul acestora putem trage concluzii concrete şi lua măsuri de management”, ne explică biologul Claudiu Iuşan.
Rezultatele obţinute de aceşti cercetători au fost publicate în reviste ştiinţifice precum Nature şi Science.
„Se constată pătrunderea speciilor de plante care în mod obişnuit stau altitudinal mai jos, acestea pătrund până în culmea alpinului rodnean. Temperatura apei din lacurile glaciale, precum şi compoziţia chimică şi microbiologică a apei din lacuri suferă modificări anuale”, completează biologul.
Vă mai recomandăm:
Curs de interpretare a peisajului, în premieră în România la Parcul Naţional Munţii Rodnei
Din acest an, Parcul Naţional Munţii Rodnei este pe lista locurilor protejate din Europa care au parte de rangeri specializaţi în „interpretarea peisajului”. Dacă ţări precum Anglia au şi 15 ani de experienţă în domeniu, în România doar Parcul Naţional Munţii Rodnei are oameni specializaţi în aşa ceva.
Claudiu Iuşan, biologul Parcului Naţional Munţii Rodnei, a adunat peste 500 de reţete culinare din 30 de comunităţi din Bistriţa-Năsăud şi din Maramureş, bazate pe plante spontane. Supa din bulbi de crin de munte, omleta cu flori de soc sau salata cu fructe de slăbănog sunt câteva dintre preparatele-minune din sânul naturii.
Se încarcă comentariile...
