FOTO Povestea românilor ardeleni care duc mai departe istoria Regimentul de Infanterie Austro-Ungar Nr. 33

Reenactorii de la IR33 Cetatea Aradului au participat la centenarul de la Verdun (Franţa) în uniformele armatei Austro-Ungare.

Arădenii din grupul IR 33 Cetatea Aradului sunt singurii reenactori din România care sunt axaţi pe povestea unei unităţi militare din fostul imperiul Austro-Ungar. Ei reprezintă cu fidelitate istoria Regimentul de Infanterie Nr.33, care şi-a avut sediul în Arad, începând din 1741, din timpul împărătesei Maria Theresia. 
 

Grupul este alcătuit din pasionaţi de istorie care îşi propun să ducă mai departe tradiţiile unităţilor militare din care au făcut parte şi românii ardeleni în timpul Primului Război Mondial.

“Am fost câţiva interesaţi de fenomenul de reenactment sau reconstituire istorică. Eu am început în 2012. Am mers la diverse acţiuni prin ţară, cu diverse asociaţii, din Bucureşti, din Cluj. Până la urmă ne-am adunat câţiva şi am zis, în 2014, să ne facem o asociaţie proprie, să nu mai încurcăm pe alţii. Aşa am apărut şi noi pe lumea asta”, a declarat Bogdan Sorinca, de la IR 33 Cetatea Aradului.

În frunte cu un student la Londra

Bogdan Sorinca este student la UCL din Londra (la Facultatea de Arheologie, în anul 3) şi este membru în echipa de cercetaşi „Dimitrie Ţichindeal” din Arad. El se ocupă de hobby-ul său atunci când revine acasă în timpul vacanţelor. 

“Deocamdată suntem singura asociaţie din România care are ca subiect principal o unitate militară austro-ungară. Mai avem colegi la Bucureşti care au început să îşi facă uniforme ale împăratului Franz Joseph. Dar deocamdată suntem doar noi cu armată. Sperăm să înfiinţăm cândva un IR 52 la Cluj sau un IR 63 la Timişoara”, a afirmat Bogdan Sorinca.
 

Bogdan Sorinca, primul din stânga, este student la Londra
 

Participă la festivaluri de istorie militară

Echipaţi în hainele militare cezaro-crăieşti, cei de la IR 33 Cetatea Aradului au participat la numeroase acţiuni prin ţară. 

“Ne-am făcut o obişnuiţă să fim prezenţi la Zilele Muzeului Militar Naţional, unde se adună marea majoritate a asociaţiilor care reconstituie perioada epocii moderne, unde au început să vină şi cei axaţi pe perioadă antică şi medievală. Am fost şi în alte oraşe, la festivaluri de istorie militară foarte faine”, a mai spus Bogdan Sorinca.

Cortul de campanie al regimentului de la Arad
 

Ţinuta militară este făcută la comandă

Echipamentul grupării este făcut la comanadă, la croitori specializaţi. Există la Bucureşti un croitor care lucrează cu majoritatea asociaţiilor de reenactment din România. 

“Ţinuta minimă şi obligatore este alcătuită din pantalon, veston, sub care se poartă cămaşa albă fără guler, şi capela, adică şapca de campanie. Purtăm bocanci cu moletiere, adică cu nişte jambiere pe gambă. Pe lângă asta vine harnaşamentul, care conţine termini cunoscuţi celor care au făcut armata, sacul de merinde, centura, baioneta cu port-baionetă, lopata şi cartuşierele”, a explicat Bogdan Sorinca.

Infanteriştii sunt înarmaţi cu replici de carabină germană. “Pentru că legislaţia din România este destul de complicată în privinţa armelor de colecţie, iar printre noi nu este nimeni cu certificate de acest gen, folosim replici air soft, ca majoritatea asociaţiilor de la noi”, a adăugat arădeanul.

La centenarul de la Verdun

Cei de la IR 33 Cetatea Aradului au fost în week-end-ul trecut la Verdun, locul uneia dintre marile bătălii din Primul Război Mondial. Au participat la ceremonii în teren, au vizitat câmpul de luptă (porţiuni) şi au cunoscut trupe similare de peste tot din Europa.

“Am fost în jur de o mie de oameni în tabără. Toată lumea a dormit la cort de epocă, am primit baloţi de fân să ne facem saltele, toată lumea a venit cu diverse acareturi. Am avut un domn, pe care l-am alintat DJ de tabără, care e colecţionar de gramofoane. A venit cu câteva zeci de plăci şi punea muzică în mijlocul taberei. Viaţa de tabără în sine e extraordinară, am cunoscut o grămadă de reconstituitori foarte pasionaţi, cu echipamente şi nivele de instrucţie de ne durea mintea. A fost şi aspectul ceremonial, pentru comemorarea sfârşitului războiului. Au fost reprezentanţii tuturor naţionilor participante la război”, a mai povestit Bogdan Sorinca.

IR 33 - Cetatea Aradului a fost la Verdun cu un echipaj de şase persoane. Alături de arădenii Bogdan Sorinca, Flavia Dragoş şi Răzvan Sorinca, a mai fost un timişorean, Constantin Bogdan, şi un clujean, Konrad Gergely. 

Comemorarea de la Verdun GALERIE FOTO SURSA: memorial-verdun.fr. 
 

La Verdun au mai fost prezente încă două asociaţii din România. Tradiţia Militară din Bucureşti, în uniforme româneşti din primul Război Mondial, şi Deutsches Freikorps, tot din Bucureşti, în uniforme de regiment nemţeşti.

SURSA FOTO memorial-verdun.fr
 

Bogdan Sorinca povesteşte că au rămas prieteni cu un maior austriac, cu care vor merge, anul viitor, la ziua împăratului, care se ţine la Bad Ischl.

„Acum avem o invitaţie la Piatra Neamţ, dar să vedem cum ne recupeăm după Verdun. Mai sunt câteva evenimente dedicate sfârşitului războiului în România, unul la Braşov, dedicat datei de 11 noiembrie, semnarea armistiţiului”, a adăugat arădeanul.  

SURSA FOTO memorial-verdun.fr.
 

Istoria regimentului IR33 Arad

De-a lungul existenţei sale, Regimentul de Infanterie "cesaro-crăiesc" Nr.33 şi-a făcut datoria faţă de coroana habsburgică în marile conflicte ce au marcat istoria modernă a Europei: Războiul de 7 Ani (1756-1763), Războaiele napoleoniene (1803-1815), Războaiele italiene de independenţă (1848-1849; 1856; 1866), Războiul Austro-Prusac (1866) şi, în cele din urmă, Marele Război (1914-1918).

Regimentul poartă numele Împăratului Leopold al II-lea şi îşi serbează ziua pe 23 martie, marcând victoria de la Novara (1849). 

După Compromisul de la 1867 şi reorganizarea ulterioară a armatei, IR33 primeşte, asemenea celorlalte regimente din Armata Comună, titulatura de “k.u.k.” (kaiserlich und königlich sau imperial şi regal), marcând astfel natura duală a Monarhiei Austro-Ungare.

Rezistenţa franceză de la Verdun
 

Bătălia de Verdun, între Franţa şi Imperiul German, a fost denumit „Abatorul” pentru că numărul de morţi, răniţi şi dispăruţi se ridică la 700 000 de persoane. Bătălia s-a încheiat cu victoria Franţei şi ai aliaţilor americani, care a reuşit să apere oraşul Verdun de asalturile germanilor.

La Verdun, în sprijinul armatelor gemane au venit mai multe unităţi ale Imperiului Austro-Ungar din Ardeal (care aveau în componenţă şi numeroşi români ardeleni), cum ar fi diviziile de la Cluj, Târgu Mureş, Orăştie, Bistriţa, Satu Mare şi Timişoara.