Comorile din peşteri: ce ascundeau cele patru grote din satul arădean Căprioara
0În peşterile din jurul satului arădean Căprioara, din comuna Săvârşin, au fost descoperite cu ani şi ani în urmă materiale aparţinând culturii Coţofeni, cea mai importantă cultură de tranziţie de la eneolitic la epoca bronzului.
Este vorba despre materiale din ceramică. În ceea ce priveşte ceramica, au fost identificate 26 de tipuri de vase, ornamentate prin incizare, imprimare, ceramică canelată, în relief, dar şi pictată, după arderea vaselor în cuptor.
Amintim despre frecvenţa ceştilor şi a cănilor, precum şi a vaselor cu fundul ascuţit şi a amforelor, apoi a torţilor late – în special la ceşti – şi de multe ori supraînălţate, şi a buzei piezişă a unora dintre ele. Statuetele de lut ars, antropomorfe şi zoomorfe, sunt rare (ca de altfel în toate culturile acestei perioade), printre cele mai importante remarcându-se acelea cu capul în formă de disc uşor pieziş. Alte descoperiri arheologice legate strict de hotarul localităţii Căprioara sunt încadrate între secolele III şi IV d. Hr., când Dacia a devenit provincie romană.
În microzona Căprioara, mai ales în Bazinul Căpriorişca, cercetările arheologice făcute au scos la iveală urme de locuire ale omului primitiv, încă din perioada paleoliticului. Astfel avem descoperiri la peşterile: Peştera lui Sinesie sau Sânesie, Peştera cu Izlaz, localizată în Munţii Poiana Ruscă,Peştera Gaura Scrofii, Peştera lui Adi.
În cele patru peşteri existente au fost descoperite materiale din neolitic şi epoca medievală, monede, materiale din eneoliticul târziu.
„În peşterile din jurul satului Căprioara s-a descoperit material aparţinând culturii Coţofeni, cea mai importantă cultură de tranziţie de la eneolitic la epoca bronzului. Este vorba despre material ceramic, însă prezent în cantitate insuficientă pentru schiţarea unei imagini complete a vieţii acestei populaţii, cristalizată prin contopirea elementelor etnice şi culturale ale marii formaţiuni culturale Sălcuţa IV – Herculane – Cheile Turzii şi care a ocupat treptat o arie foarte întinsă”, se arată în monografia localităţii Căprioara.
În Peştera Sinesie a fost de curând colectivul de cercetare arheologică: George Pascu Hurezan – responsabil, Victor Sava, Florin Mărginean (Complexul Muzeal Arad).
Şantier arheologic în Peştera Sinesie FOTO Complexul Muzeal Arad)
Peştera se situează în Munţii Poiana Ruscă, carstul Căprioara. Galeria principală se desfăşoară pe malul stâng al Mureşului, mai exact pe bazinul Văii Căpriorişca. În interiorul „Peşterii Sinesie” au fost semnalate descoperirea a câtorva fragmente ceramice, ce se datează în prima epocă a fierului, fără a exista alte precizări.
Obiectivele cercetării au fost: recuperarea materialului arheologic, identificarea şi înregistrarea contextelor arheologice afectate de amenajări, în special instalarea porţii, înregistrarea şi recuperarea descoperirilor.
Cercetarea de faţă a avut în vedere recuperarea tuturor informaţiilor şi contextelor arheologice identificate, în urma efectuării lucrărilor de amenajare a peşterii. Singurele descoperiri, efectuate prin sondaj arheologic, sunt ilustrate prin trei fragmente ceramice, databile în prima epocă a fierului. Au fost recuperate alte fragmente ceramice, databile în epoca modernă, în urma unei cercetări de suprafaţă, efectuată în jurul peşterii.
Vă mai recomandăm:
Una dintre cele mai fascinante peşteri din ţară, închisă pentru jumătate de an. Ce pericole ascunde
Se încarcă comentariile...
