Războiul mut româno-maghiar de pe Piatra Secuiului. Două borne din beton sunt vopsite periodic în culorile naţionale ale celor două ţări FOTO

Războiul mut româno-maghiar de pe Piatra Secuiului. Două borne din beton sunt vopsite periodic în culorile naţionale ale celor două ţări FOTO

Bornele de pe Piatra Secuiului sunt vopsite periodic în culorile celor două ţări. Foto Adevărul

Două borne topografice de beton amplasate pe masivul Piatra Secuiului, la Rimetea, în judeţul Alba, sunt de aproape 30 de ani în centrul unei dispute între români şi maghiari.

Ştiri pe aceeaşi temă

Periodic, cele două borne sunt vopsite în culorile drapelului naţional al Ungariei şi României de către cei care urcă masivul de peste 1000 de metri altitudine, din Munţii Trascău. ”Misiunea” de a vopsi bornele în culorile celor două ţări a fost preluată de ”naţionalişti” din ambele tabere. 
 
Populaţia maghiară majoritară în zonă şi turiştii din ţara vecină sunt cei din cauza cărora bornele, înalte de peste un metru, rămân mai mult timp vopsite în culorile steagului Ungariei, dar românii nu se lasă. Imediat ce află că bornele sunt colorate în verde, alb şi roşu, urcă pe munte şi le revopsesc în roşu, galben şi albastru. Competiţia dintre cele două părţi nu a deranjat, până acum, pe nimeni. La fel de adevărat este faptul că niciunul dintre cei care le vopsesc nu s-a gândit să lase una în culorile drapelului României şi cealaltă în culorile steagului Ungariei. 
 
Disputa a căpătat o conotaţie politică după ce preşedinta Ungariei, Katalin Novak, s-a fotografiat în 21 mai 2022, cu ocazia unei vizite efectuate în România, lângă una dintre cele două borne ce era vopsită în culorile naţionale maghiare. Ulterior, cele două borne au fost revopsite în roşu, galben şi albastru. Este de aşteptat ca această situaţie să nu dureze foarte mult, iar betonul să fie revopsit de către etnicii maghiari.
 
Bornele vopsite în culorile drapelului României. Foto Adevărul
 
Viceprimarul comunei Rimetea, Simandi Levente, susţine că cele două borne au fost amplasate înainte de 1989 şi reprezintă delimitarea dintre judeţele Alba şi Cluj. ”Pentru că nu s-au înţeles au construit două borne şi nu una singură cum ar fi fost normal”, spune viceprimarul.
 
Culorile maghiare pe Piatra Secuiului. Foto Adevărul
 
Limita între cele două judeţe a rămas netrasată clar până în prezent, pentru că nu s-au făcut măsurători. Cert este că muntele devenit celebru este graniţa dintre judeţe. Reprezentanţii primăriei susţin că nu au cum să împiedice pelerinajul la cele două borne şi vopsirea periodică a acestora.
 

Localitatea unde soarele răsare de două ori

 
Masivul Piatra Secuiului are o altitudine de 1128 metri şi reprezintă una dintre atracţiile turistice  ale zonei. Zeci de mii de turişti, majoritatea maghiari, vizitează în fiecare an comuna Rimetea şi localitatea componentă, Colţeşti. Rimetea are, de altfel, peste 90 la sută din cei 1.200 de locuitori de etnie maghiară. Muntele calcaros este străbătut de o „râpă“, ceea ce face ca, din mai până în septembrie, soarele să răsară de două ori, Rimetea fiind una dintre puţinele localităţi din lume unde se poate spune că există două răsărituri de soare: după ce răsare în Est, soarele dispare în spatele primului vârf de unde apare din nou, a doua oară.
 
Foto dreapta: preşedinta Ungariei, Novak Katalin. Sursa - Facebook
 
Partea nordică a masivului, mai scundă, poartă şi numele de „Colţii Trascăului“ şi adăposteşte ruinele unei fortăreţe medievale. Potrivit unei legende locale, denumirea de „Piatra Secuiului“ provine de la faptul că, în secolul al XIII-lea, secuii din sat s-au refugiat pe muntele din apropiere pentru a scăpa de asediul tătarilor. Parcurgerea traseului turistic din centrul comunei şi până în vârful masivului, marcat cu cruce albastră, durează o oră şi jumătate, în timp ce coborârea se face într-o oră. Traseul este destul de dificil, pentru că panta este abruptă, dar efortul merită pentru că peisajul este încântător.
 
Localitatea Rimetea şi muntele Piatra Secuiului. Foto: ziarulunirea.ro
 
Comuna Rimetea a este inclusă de Ministerul Culturii pe lista propunerilor pe care le are România pentru Patrimoniul Mondial UNESCO. Propunerea s-a făcut la „pachet“ cu localitatea maghiară Hollóko, aflată la 92 de kilometri de Budapesta, care este pe lista UNESCO din 1987.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările