Primarii care au construit Alba Iulia: Camil Velican a pus bazele noului oraş modern după Marea Unire din 1918

Publicat: 29.01.2015 10:24

Ultima actualizare: 10.08.2022 22:56

Camil Velican, primul primar român din Alba Iulia după 1918

Alba Iulia a avut 31 de primari din 1912 şi până în prezent. Aceştia au avut, în timp, o contribuţie mai mare sau mai mică la evoluţia oraşului. Dintre toţi se remarcă avocatul Camil Velican, primul primar de după Marea Unire din 1918, care a pus bazele noului oraş modern, intrat în istoria României.

Camil Velican aavut o carieră de succes, atât în administraţie, cât şi în domeniul juridic, şi a contribuit prin cunoştinţele sale la dezvoltarea oraşului. S-a născut la 18 decembrie 1878 la Târgu Mureş, fiind fiul judecătorului Alexandru Velican şi al Mariei Târlea. A urmat şcoala primară la Alba Iulia, iar liceul la Blaj. Cu studii universitare la Cluj şi Budapesta, în anul 1903, s-a înscris la baroul din Alba Iulia, unde a activat, ca avocat.

Implicat decisiv în organizarea Marii Uniri

La Budapesta a fost membru al societăţii de lectură “Petru Maior“, înfiinţată din iniţiativa studenţilor români. Membru activ al Partidului Naţional Roman, la întoarcerea sa de pe frontul italian, în noiembrie 1918, a avut o întrevedere cu Iuliu Maniu, la Viena, de la care a primit dispoziţia de a merge la Arad, unde se mutase sediul Consiliului Naţional Roman Central. Înţelegerea era de a se pune la dispoziţia Consiliului în vederea Convocării Marii Adunări Naţionale la Alba Iulia, pe data de 1 Decembrie 1918 şi pentru realizarea legăturilor cu populaţia română din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş.

Reîntors la Alba Iulia pe data de 8 noiembrie 1918, Camil Velican a fost cooptat de CNR local, în cadrul căruia a luptat pentru organizarea zilei de 1 Decembrie 1918. În acele zile a mai primit sarcina de a întâmpina trupele germane ale mareşalului Mackensen aflate în retragere din România. A obţinut acordul ca trupele germane sa ocolească oraşul Alba Iulia pentru a nu deranja buna desfăşurare a Mari Adunări Naţionale şi a Marii Adunări Populare Româneşti. Casa familiei Velican a devenit unul din principalele locuri stabilite pentru primirea delegaţilor şi de întâlnire a fruntaşilor ardeleni în vederea organizării zilei de l Decembrie. Consfătuirile începeau de dimineaţa şi adesea se terminau târziu în noapte. A fost aleasă acestă casă deoarece era încăpătoare, clădirile instituţiilor din oraş fiind ocupate de autorităţile administraţiei austro-ungare. Un alt criteriu a fost acela că familia Velican avea vechi relaţii cu luptătorii marcanţi pentru cauza Unirii.

În casa avocatului Camil Velican a avut loc şedinţa de constituire a Consiliului Dirigent, cu depunerea jurământului de credinţă faţă de Marele Sfat Naţional, şi discutarea altor probleme organizatorice. Consiliul Dirigent a funcţionat aici, până la strămutarea sa la Sibiu, pe 4 decembrie 1918. După evenimentul Unirii, în 3 decembrie 1918, Camil Velican a fost numit primar al Albei Iulia, iar în ziua de 5 decembrie şi-a preluat funcţia. Era primul primar român din Ardealul revenit la România.

A pus bazele noului oraş modern

Activitatea în rolul de primar a fost una deosebită şi a contribuit la dezvoltarea oraşului, care devenise unul foarte importanta pentru ţara întreagă, având în vedere evenimentul istoric desfăşurat aici. Munca sa este prezentată foarte sugestiv într-un articol publicat de revista „DacoRomania”:

„A început activitatea ca primar cu preluarea instituţiilor de stat, a bibliotecii şi a muzeului, pentru a le proteja patrimoniul. O atenţie deosebită a acordat preluării şcolilor, pentru ca acestea să-şi înceapă activitatea cât mai curând. Toate trebuiau renovate şi amenajate, ceea ce era foarte costisitor şi presupunea o muncă susţinută. Trebuiau selecţionaţi profesori cu pregătire şi funcţionari disciplinaţi. Denumirile străzilor şi ale firmelor trebuiau schimbate, dar mai erau multe alte deziderate ale populaţiei, între care şi aducerea la Alba Iulia a prefecturii din Aiud. Fruntaşii români au luat în evidenţă încă de pe atunci o seama de proiecte, care, rând pe rând, se vor realiza în anii următori, cum ar fi: alegerea oraşului Alba Iulia ca loc de încoronare a suveranilor ca rege şi regină a tuturor romanilor, în care scop trebuia construită o catedrală a Unirii, un muzeu de istorie românesc şi o statuie ecvestră a lui Mihai Viteazul.

Citește și: FOTO Casa din Alba Iulia în care s-au pus bazele guvernului Transilvaniei în urmă cu 96 de ani, lăsată de izbelişte

Tot primarului i-a revenit organizarea primirii armatei române şi instalarea acesteia în Cetate. A urmat primirea oficială, cu festivitatea de rigoare, a familiei regale, cu ocazia vizitei în Ardeal. În anul 1922, dr. Camil Velican a fost numit prefect, funcţie pe care a îndeplinit-o până în 1926. În funcţia de prefect, s-a preocupat de reorganizarea agriculturii şi definitivarea împroprietăririi ţăranilor, începută în anul 1921. A reuşit în scurt timp şi cu cheltuială minimă să mărescă randamentul pământului, angajând în judeţ şi legumicultori bulgari, recunoscuţi pentru priceperea şi experienţa lor. Ca prefect, s-a achitat şi sarcina de a definitiva pregătirile şi de a organiza festivităţile încoronării Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria la Alba Iulia, desfăşurate în octombrie 1922.

Primarii care au condus Alba Iulia din 1912 până în prezent

În ultimii aproape 100 de ani din existenţa oraşului Alba Iulia, 31 de primari au avut în mâini „soarta” acestuia. Fiecare, cu propriul simţ de administrator şi gospodar, a adus, încet-încet, Alba Iulia la nivelul la care a ajuns astăzi. Astfel, de la orăşelul mic şi cochet de acum un secol, care cuprindea Cetatea şi câteva clădiri în centrul oraşului, până în 2013, Alba Iulia a trecut printr-o mulţime de transformări, demolări şi construiri comuniste, dezvoltări moderne de secol XXI, toate sub directa comandă a celui care a fost „primul om din urbe”.

În perioada comunistă, până în 1975, cel care conducea oraşul avea atât titulatura de primar, cât şi cea de „preşedinte al oraşului”, care se referea la cel care conduce Consiliul sau Sfatul Popular. În toţi aceşti ani, o singură femeie a ocupat funcţia de primar, Maria Bunea, care şi-a împlinit mandatul în cei 4 ani de dinaintea Revoluţiei.

Novak Ferencz – primar (februarie 1912 – mai 1914)

Roska Miklós – primar (iunie 1914 – decembrie 1918)

Velican Camil – primar (decembrie 1918 – octombrie 1919)

Aurel Sava – primar/preşedinte (octombrie 1919 – iunie 1931)

Andrei Floaşu - preşedinte/primar (iunie 1931 – august 1931)

Danil Tecău – preşedinte (septembrie 1931 – iunie 1932)

Bogdan Dumitru – preşedinte/primar (iunie 1932 – noiembrie 1933)

Ioan Colbazi – preşedinte/primar (noiembrie 1933 – ianuarie 1938)

Petre P. Vasiliu – primar (februarie 1938 – septembrie 1938)

Victor Constantinescu – primar (octombrie 1938 – octombrie 1940)

Aurel Bozdog - primar/preşedinte (octombrie 1940 – ianuarie 1941)

Dumitru Bogdan – primar/preşedinte (februarie 1941 – noiembrie 1944)