FOTO Monumentul istoric din Alba Iulia pentru care nu s-au găsit bani de renovare. Mărirea şi decăderea unei clădiri simbol
0Primăria Alba Iulia nu a reuşit să obţină fondurile necesare pentru restaurarea case primului primar român din Alba Iulia, Camil Velican, monument istoric important pentru oraş
În această locuinţă, în decembrie 1918 au avut loc primele şedinţe de lucru ale Consiliului Dirigent - guvernul Transilvaniei desemnat de către Marele Sfat Naţional - se degradează pe zi ce trece, în loc să fie un punct de atracţie pentru cei care ajung în oraşul Marii Uniri.
Imobilul a fost construit la începutul secolului al XX-lea şi are o valoare simbolică deosebită pentru că a găzduit mai multe întâlniri ale fruntaşilor ardeleni care au discutat o serie de probleme organizatorice legate de Marea Adunare Naţională din 1 Decembrie 1918, precum şi şedinţele de la Alba Iulia ale organismului desemnat drept Guvern al Transilvaniei. În ciuda acestei încărcături istorice, clădirea nu a avut şansa să se numere printre obiectivele restaurate cu finanţare acordată de autorităţile centrale în contextul Centenarului.
Casa a fost cumpărată în 2016, cu 120.000 de euro, de către Primăria Alba Iulia. Se preconiza atunci ca, până la 1 decembrie 2018, să fie amenajată Casa Memorială "Camil Velican". După finalizarea documentaţiei tehnice, autorităţile locale au inclus obiectivul pe lista înaintată la Guvern cu proiectele propuse pentru finanţare. ”L-am trecut pe lista cu obiectivele pe care doream să le restaurăm. Din păcate, nu a fost finanţat atunci. A fost scoasă de pe lista acelui, defunct acum, Departament Centenar. Nu s-a finanţat deşi am făcut toate demersurile", a
declarat, pentru Agerpres, viceprimarul Gabriel Pleşa. El a menţionat că, în timpul mandatului ministrului George Ivaşcu la Cultură, i s-a promis, la sfârşitul anului trecut, că va fi unul din primele trei obiective refinanţate cu banii care nu s-au cheltuit până la 31 octombrie 2018, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
”Din păcate, atunci, Ministerul Finanţelor a luat banii care nu s-au cheltuit, pentru că aveau probleme cu deficitul şi nu s-au mai dat. În iarnă am făcut un alt drum, la noul ministru al Culturii, Daniel Breaz. S-a aşteptat bugetul. După ce a venit bugetul, se pare că nu au găsit banii necesari. Am obţinut o promisiune că, totuşi, la rectificarea bugetară de la jumătatea anului vom obţine, dacă nu total, cel puţin parţial. Deocamdată, nu avem sumele să vedem dacă este aşa sau nu este aşa. Dar, din ceea ce am aflat, telefonic şi pe alte surse, nu ar fi bani, şi, atunci, am pornit un alt demers. Am început discuţiile cu Consiliul Judeţean Alba, să încercăm un parteneriat. Împreună, printr-un proiect comun, să reuşim să facem acest memorial, practic, al Unirii - Casa Camil Velican”, a explicat viceprimarul Pleşa.
Avocatul Camil Velican din Alba Iulia, cu studii la Cluj Napoca şi Budapesta, a primit în noiembrie 1918, în urma unei întâlniri la Viena cu Iuliu Maniu, misiunea de a se implica activ în vederea Convocării Marii Adunări Naţionale la Alba Iulia, pe data de l Decembrie 1918. În plus, era responsabil şi de realizarea legăturilor cu populaţia română din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş.
”Reîntors la Alba Iulia pe data de 8 noiembrie 1918, unde la 4 noiembrie se constituise Garda Naţionala (în scopul menţinerii ordinii în acesta perioadă de vid de putere) şi Consiliul Naţional Roman (CNR) din oraş, Dr. Camil Velican a fost cooptat de CNR local, în cadrul căruia a luptat cu energie şi abnegaţie pentru înfăptuirea şi organizarea zilei de 1 Decembrie 1918. În acele zile a mai primit sarcina de a întâmpina trupele germane ale mareşalului Mackensen aflate în retragere din România, obţinând acordul ca trupele germane sa ocolească oraşul Alba Iulia, pentru a nu tulbura buna desfăşurare a Mari Adunări Naţionale şi a Marii Adunări Populare Româneşti“, povesteşte nepoata sa, Elena Giurgiuman. Imobilul avocatului Camil Velican din centrul oraşului Alba Iulia a fost ales, la sfârşitul anului 1918, ca loc de întâlnire a patrioţilor ardeleni, întrucât clădirile instituţiilor din oraş erau ocupate de autorităţile administraţiei austro-ungare. Un alt criteriu a fost acela că familia Velican avea vechi relaţii cu luptătorii marcanţi pentru cauza Unirii Transilvaniei cu România. „Consfătuirile începeau de dimineaţa şi adesea se terminau târziu în noapte. Paza era asigurata de căpitanul Medrea, din partea Gărzilor Naţionale şi de Ovidiu Gritta, viitorul căpitan al Politiei Alba Iulia“, completează Elena Giurgiuman.
Tot în casa Velican a avut loc şi şedinţa de înfiinţare, în 2 Decembrie 1918, a Consiliului Dirigent. Vorbim de guvernul provizoriu al Transilvaniei, care a funcţionat aici, până la strămutarea sa la Sibiu. Casa Velican a fost naţionalizată în 1950 de autorităţile comuniste. Soţia avocatului, Georgeta, a trăit o încercare umilitoare. A fost obligată să poarte prin centrul oraşului Alba Iulia, sub escorta politiei, o pancartă atârnată de gât pe care scria „Sunt burgheză şi exploatatoare - cine-i ca mine, ca mine sa păţească“. După 1989, imobilul a fost retrocedat urmaşilor lui Camil Velican, stabiliţi la Cluj Napoca. Din 1991 figurează pe lista monumentelor istorice din România. De rolul şi importanţa pe care a avut-o Casa Velican în urmă cu 96 de ani, mai amintesc acum două plăci comemorative. Primul primar român al oraşului Alba Iulia Camil Velican a fost numit, în 3 decembrie 1918, primar al oraşului Alba Iulia. Era primul român pus în fruntea unei administraţii locale în Ardealul revenit la România.
Se încarcă comentariile...
