La 5 martie 1968 a avut loc prima ediție a Festivalului Internațional de muzică ușoară Cerbul de Aur VIDEO
0La 5 martie 1953 a murit Iosif Vissarionovici Stalin. În 1946, Winston Churchill a anunțat că „de la Stettin, în Baltica, la Trieste, în Adriatica, o cortină de fier s-a lăsat peste continent”.
1910: S-a născut Iustin Moisescu, al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1977-1986)
Patriarhul Iustin Moisescu a condus Biserica Ortodoxă Română într-o perioadă când regimul comunist a decis demolarea a zeci de biserici valoroase pentru istoria românilor.
În anii ’80, zeci de biserici din România au fost demolate, fără ca oamenii aflaţi în conducerea Bisericii Ortodoxe Române să poată opune rezistenţă. Deceniul întunecat l-a avut în prim plan pe patriarhul Iustin Moisescu (născut în 1910, în funcţie între anii 1977 şi 1986), o personalitate a vremii, criticată de unii istorici pentru faptul că nu a reuşit să se ridice împotriva deciziilor lui Nicolae Ceauşescu de a distruge monumentele istorice preţioase, unele vechi de peste patru secole.
1919: Decret-lege privind adoptarea calendarului gregorian
România a fost una dintre ultimele ţări europene care au adoptat calendarul gregorian. După înfăptuirea Marii Uniri, a apărut problema unificării stilului calendaristic, întrucât stilurile practicate în diferitele provincii istorice erau şi ele diferite. Transilvania şi Bucovina foloseau deja calendarul gregorian, în timp ce Regatul României şi Basarabia foloseau stilul vechi.
Necesitatea reformei calendarului era una de ordin intern şi extern, de consolidare şi modernizare a noului stat unitar. Alinierea la standardele europene era considerată o condiţie a progresului şi modernizării, în contextul în care, pe plan internaţional, se căutau soluţii pentru unificarea diferitelor unităţi de măsură. Aşadar trecerea la stilul nou s-a făcut în anul 1919, data de 1 aprilie devenind oficial data de 14 aprilie.
1933: Partidul nazist al lui Adolf Hitler a obținut 43,9% la alegerile Reichstag
Acest lucru va permite mai târziu naziștilor să treacă legea de abilitare și de a stabili o dictatură.
1946: Începutul Războiului Rece: „O cortină de fier s-a lăsat peste continent“
Într-un faimos discurs susținut la Universitatea Westminster din Fulton, Missouri, Winston Churchill a spus „De la Stettin, în Baltica, la Trieste, în Adriatica, o cortină de fier s-a lăsat peste continent. În spatele acestei linii se află toate capitalele vechilor state din Europa Centrală şi Răsăriteană. Varşovia, Berlin, Praga, Viena, Budapesta, Belgrad, Bucureşti şi Sofia, toate aceste oraşe faimoase şi populaţiile din jurul lor se află în ceea ce eu trebuie să numesc sfera sovietică; şi toate se află, într-o formă sau alta, nu numai sub influenţă sovietică, ci şi sub un control foarte strict de la Moscova şi, în multe cazuri, în creştere. Atena singură – Grecia, cu splendorile sale nemuritoare – este liberă să-şi decidă viitorul în cadrul unor alegeri aflate sub observaţie britanică, americană şi franceză. Guvernul polonez, dominat de ruşi, a fost încurajat să comită abuzuri enorme şi greşite asupra Germaniei, iar acum are loc expulzarea în masă a milioane de germani, la o scară dureroasă şi de neimaginat. Partidele comuniste, care erau extrem de modeste în toate aceste state răsăritene ale Europei, au fost aduse la putere în ciuda numărului redus al membrilor lor şi încearcă, prin orice mijloace, să obţină un control totalitar. Guvernele poliţieneşti prevalează în aproape toate cazurile şi, până în prezent, cu excepţia Cehoslovaciei, nu există democraţie reală”.
1955: A murit prozatoarea Hortensia Papadat-Bengescu
Hortensia Bengescu s-a născut în anul 1876 în Ivești, județul Galați. A fost fiica generalului Dimitrie Bengescu și a profesoarei Zoe Bengescu (n. Ștefănescu). Studiază la Institutul de domnișoare „Bolintineanu” din București. La 20 de ani, în anul 1896, se mărită cu magistratul Nicolae Papadat, pe care îl cunoaște la Turnu-Măgurele. Cariera literară e amânată din pricina transferurilor soțului dintr-un oraș în altul (trecând pe rând prin Turnu-Măgurele, Buzău în 1903, Focșani în 1911, Constanța în 1921) și de grija arătată numeroșilor ei copii: Nen, Zoe, Marcela, Elena.
1953: A murit Iosif Vissarionovici Stalin
Cel care a semnat una din cele mai negre pagini din istoria omenirii a murit la 5 martie 1953. În noaptea zilei de 1 martie, Stalin este descoperit în camera sa întins pe podea, conștient, dar incapabil să vorbească. Abia când zorii au apărut au fost anunțați și medicii. Practic, Stalin a fost lăsat fără îngrijiri medicale timp de 14 ore. În seara zilei de 5 martie Stalin a deschis ochii, i-a fixat cu privirea furioasă pe cei prezenți, a ridicat brațul stâng și a murit.
Când decesul dictatorului sovietic a fost anunţat, s-a declarat doliu naţional timp de trei zile și o mare demonstrație de „doliu” în Piaţa Stalin, fosta Piaţa Victoriei. Oraşul a fost împodobit cu steaguri roşii, decorate în negru.
România, sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și a Anei Pauker, a devenit un stat comunist. De altfel, întreaga Europă de Est se „supunea mișcării unui mecanism de acum bine cunoscut: naționalizări, planificare centralizată, colectivizare a agriculturii.
Pe lângă represiuni și deportări, persecuțiile și presiunile constante exercitate de partid și de serviciile secrete ale poliției împotriva oricui era bănuit că nu sprijină cu destulă convingere noua conducere deveniseră o rutină“, scrie Edward Behr în „Sărută mâna pe care n-o poți mușca. Românii și Ceaușeștii. Investigația unui blestem al istoriei“.
După moartea lui Stalin, supranumit „Führerul Roșu“, unele schimbări au venit rapid, altele gradual. Colectivizarea a fost întreruptă, șantierul Canalului Dunăre- Marea Neagră a fost închis, coloniile de muncă au fost desființate oficial, ritmul arestărilor a scăzut simțitor. În Europa ocupată, au început mişcări de destalinizare, unele violente, cum au fost cele din Ungaria în 1956 sau Cehoslovacia în 1968.
1968: Prima ediție a Festivalului Internațional de muzică ușoară Cerbul de Aur.
Cel mai mare festival internaţional de interpretare din România a debutat pe 5 martie 1968, pe scena Teatrului Dramatic din Braşov.
Din prima echipă făceau parte directorii Tudor Vornicu şi Ilie Mănescu, regizorul artistic Valeriu Lazarov, dirijorul orchestrei, maestrul Sile Dinicu şi gazdele spectacolului, actorii Stela Popescu şi Iurie Darie.
Actrița Stela Popescu a fost și prezentatoarea primei ediții a festivalului ”Cerbul de Aur” de la Brașov, în 1968, alături de Iurie Darie. Într-un interviu din anul 2015, acordat Agerpres, actrița și-a amintit cum a fost aleasă să prezinte prima ediție a festivalului ”Cerbul de Aur”.
„Jucam enorm de mult la televiziune, învățam repede, imediat intram în problemă, eram apreciată. Am atâtea materiale filmate încât aș putea face un ciclu întreg de CD-uri, dar asta e altă poveste.....Și mi-am făcut două rochii, iar în ultima clipă, la Brașov, m-au anunțat că nu voi mai prezenta eu, ci voi prezenta spectacolul de după concurs. A prezentat concursul o actriță, Luminița Iacobescu, frumoasă foc. La primul spectacol Luminița a fost catastrofă. Eu prezentam partea în franceză. Cel care mă ajuta la prezentarea în franceză a fost Octavian Paler. Era ambiția să iasă totul fenomenal. Tudor (Vornicu — n.r.) era ambițios, Paler era atunci președinte festivalului și voiam să iasă totul bine. Și la ora 1 noaptea mi-a bătut la ușă Lazarov (Valeriu — n.r.) și a spus: 'Mâine intri și prezinți festivalul'. A doua zi eram la coafor, și m-a chemat cineva la recepție, mi s-a spus să plec acasă la mama, că nu se simte bine. Am plecat la mama, în Brașov, cu un taxi, mama cosea la mașina și mă întreabă: 'Da' ce-i cu tine aici?' Nu era nimic adevărat legat de mama, că nu se simte bine. Cineva dăduse telefon să-mi strice ziua, așa ceva nu mi s-a mai întâmplat. Dar mi-am făcut un obicei, dacă cineva spunea ceva, spuneam că nu mă interesează. Asta a fost latura care m-a salvat în carieră, nu am fost disperată după carieră. Mama n-a vrut să mă fac artistă, mereu mi-a zis «Ei, ai avut noroc». Asta a fost cu Cerbul de aur, m-a ajutat mult domnul Paler, am prezentat cu Iura, era frumos, deștept, avea ținută, era înalt, subțire, el până la 60 de ani putea purta costumul din liceu“, își amintea Stela Popescu.
Evenimentul a intrat rapid pe agenda marilor festivaluri internaţionale, a doua ediţie fiind transmisă de 25 de televiziuni din întreaga lume.
Se încarcă comentariile...
