9 mai: ziua în care Mihail Kogălniceanu a citit în Parlament Declaraţia de Independenţă a României
0Tot pe 9 mai s-a născut poetul Lucian Blaga, a murit poetul George Coșbuc, s-au născut tenismanul și omul de afaceri Ion Țiriac.
9 mai 1877 – Este citită Declarația de Independenţă de stat a României
Pe data de 9 mai 1877, prin vocea politicianului român Mihail Kogăniceanu, se citea Declaraţia de Independenţă a României, proces ce avea să pună capăt, prin sacrificiul ostaşilor români, sutelor de ani de dominaţie otomană. Efortul regatului român, la sfârşitul războiului, nu avea însă să fie răsplătit pe măsura sacrificiului depus.
Mihail Kogălniceanu declară în Parlament că suntem „în stare de rezbel”, că suntem „dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă şi prin urmare suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”. Adunarea Deputaţilor votează o moţiune, cu 79 de voturi pentru şi două abţineri, prin care ia act că „rezbelul între România şi Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta şi independenţa absolută a României au primit consacrarea lor oficială”.
9 mai 1895 - S-a născut Lucian Blaga, poet, dramaturg şi filosof
Lucian Blaga a debutat şi la doar 15 ani în ziarul „Tribuna” cu poezia „Pe ţărm”. A reuşit să publice 8 volume de versuri, la care se adaugă 11 volume de teatru, 4 de filosofie, 4 de aforisme, un volum autobiografic, un roman, 19 volume de eseuri şi studii filozofice. De asemenea, a tradus 9 cărţi, 6 în limba franceză şi două în limba bulgară.
Puţini ştiu că Blaga a făcut carieră şi în diplomaţie, fiind ataşat cultural şi consilier de presă în Varşovia, Praga, Lisabona, Berna şi Viena. Preţ de un an a fost şi subsecretar de stat la Ministerul de Externe.
În 1956, cu doar 5 ani înainte să se stingă, Lucian Blaga este propus şi pentru premiul Nobel pentru literatură, titlu pe care nu îl obţine.
A fost membru titular al Academiei Române.
9 mai 1918 - A murit poetul George Coşbuc, membru titular al Academiei Române
George Coşbuc a fost al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coşbuc şi ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Casa poetului, transformată în muzeu, a fost ridicată chiar de către tatăl său, cu ajutorul oamenilor din sat.
Deşi poezia sa a ajuns la sufletele românilor abia la maturitate, George Coşbuc a început să compună încă din şcoala generală. Marea inspiraţie a lui George Coşbuc a fost tocmai mama sa, expertă în strigături la hore şi bocete de înmormântări.
Străgăturile de la hore şi bocetele emoţionante de la înmormântări, precum şi poveştile pe care mama i le spunea cu patos seară de seară, l-au făcut pe George Coşbuc să se îndrăgostească de folclor, dar şi de versuri.
George Coşbuc a desfăşurat şi o intensă activitate publicistică. A editat, împreună cu Ioan Slavici şi I.L. Caragiale, revista ''Vatra'' (1894), în paginile căreia a publicat ''Doina'', ''Noi vrem pământ'', ''In opressores'', ''Dragoste învrăjbită'', ''Paşa Hassan'', ''Scara'', ''Iarna pe uliţă'', ''Lupta vieţii'' ş.a. De asemenea, a editat ''Semănătorul'' în (1901), împreună cu Al. Vlahuţă, şi ''Viaţa literară'' (1906).
A colaborat la numeroase publicaţii ale vremii, între care: ''Albina'', ''Convorbiri literare'', ''Epoca literară'', ''Flacăra'', ''Foaia ilustrată'', ''Povestea vorbei'', ''Românul'', ''Vieaţa''.
A publicat şi studii referitoare la însemnătatea estetică şi poetică a creaţiei populare: ''Elementele literaturii poporale'' (1900), ''Legendele mănăstirilor noastre'' (1902), ''Ghicitorile poporale'' (1903), ''Naşterea proverbilor'' (1903), ''Baladele poporale'' (1903). Totodată, a tradus câteva capodopere ale literaturii universale: ''Odiseea'' de Homer, ''Eneida'' de Vergiliu, ''Divina Comedie'' de Dante, precum şi ''Sakuntala'' de Kalidasa.
Versurile şi proza scrise de-a lungul vremii au fost reunite în volumele ''Balade şi idile'' (1893), ''Fire de tort'' (1896), ''Povestea unei coroane de oţel'' (1899), ''Ziarul unui pierde-vară'' (1902), ''Dintr-ale neamului românesc'' (1903), ''Cântece de vitejie'' (1904). Unele dintre acestea sunt presărate cu subiecte din istoria naţională sau cu subiecte gotice, arabe, indiene, greco-latine, dar toate îşi au punctul de plecare în poezia germană.
George Coşbuc a fost ales membru corespondent (1 aprilie 1900), apoi membru titular (la 20 mai 1916) al Academiei Române.
9 mai 1939 - S-a născut tenismenul şi omul de afaceri Ion Ţiriac
A fost sportiv, manager de sportivi, a condus România la două olimpiade şi a scris istorie în tenis,
Pentru mulţi va rămâne un excentric, mare colecţionar de maşini, proprietăţi, blazoane, trofee de vânătoare şi avioane private.
Este primul român care a intrat pe lista Forbes a miliardarilor lumii si rămâne pe locul doi în topul celor mai bogaţi sportivi, după legendarul Michael Jordan. Un ziar italian a scris despre Țiriac următoarele: „Contele Dracula al tenisului s-a născut la Braşov, în România“. Italienii i-au făcut apoi şi o caracterizare celui care a câştigat în 1970 turneul de la Roland Garros, în proba de dublu, alături de Ilie Năstase: „Un bizar iubitor al sportului, un manager şi un om de afaceri cu viziune - deţinătorul turnelui Mutua Madrid Open, românul face parte dintr-o lume unde au acces foarte puţini“.
A fost preşedinte al Comitetului Olimpic Român în perioada 1998-2004.
9 mai 1945 - S-a născut Marius Ţeicu, compozitor de muzică uşoară
Marius Ţeicu s-a născut la 9 mai 1945, la Timişoara. A compus peste 500 de melodii pentru diverşi artişti, dar a scris şi muzică de film, pentru show-uri TV şi spectacole de revistă.
A câştigat premii la festivaluri naţionale (Marele Trofeu la Mamaia) şi internaţionale.
A fost profesor la Şcoala Populară de Artă, iar printre elevii săi s-au numărat Angela Similea, Mirabela Dauer, Ioan Luchian Mihalea etc. Printre cele mai cunoscute piese ale sale se numără „Oameni", „O portocală", „Ce va fi cu iubirea mea, „Dau viaţa mea pentru o iubire", „Voi cânta pentru mileniul III".
”Eu am fost unul dintre interpreţii aleşi mai târziu de către compozitorul Marius Ţeicu. În 1969 am început să compun pentru diverşi solişti - Dida Drăgan, Olimpia Panciu, Mirabela Dauer, Adrian Romcescu - dar mie mi-am încredinţat prima piesă abia în 1974.
Dintre cele peste 500 de melodii pe care le-am scris, am cântat doar vreo 40, am fost zgârcit cu mine. Acum îmi pare rău că în ultimii 13-14 ani nu mi-am mai compus nicio piesă, pentru că puteam găsi destule subiecte despre care poate cânta un om matur; spunea Marius Țeicu într-un interviu pentru Adevărul.
9 mai 1978 - A fost asasinat Aldo Moro, fost prim ministru al Italiei
Politicianul Aldo Moro, preşedinte al Partidului Creştin Democrat, a susţinut, la 9 martie 1977, un discurs în parlamentul de la Roma, în cadrul scandalului care viza compania americană Lockheed, ceea ce a generat rumoare la nivel public.
Luarea sa de poziţie din parlament a rămas impregnată în memoria publică. La data de 16 martie 1978, agenţiile de ştiri relatau despre răpirea preşedintelui formaţiunii creştin democrate Aldo Moro de către un grup denumit „brigăzile roşii”, care a ucis cei cinci membri ai echipei de pază a politicianului italian, potrivit www.europeana.eu.
Această situaţie de criză a durat 55 de zile, până la data de 9 mai 1978, atunci când bărbaţi necunoscuţi au abandonat corpul neînsufleţit al omului de stat Aldo Moro într-o maşină marca Renault 4 pe o stradă din centrul Romei, conform sursei citate. În acea perioadă, Aldo Moro era unul dintre cei mai importanţi politicieni din Italia, alături de Giulio Andreotti.
9 mai 2010 : Regele Mihai I al României a participat la parada organizată în Piaţa Roşie din Moscova
Regele Mihai a fost prezent la acel eveniment cu ocazia aniversării a 65 de ani de la victoria împotriva fascismului.
Regele Mihai I a participat la ceremonie în calitate de fost Comandant şi Mareşal al Armatei Române şi fost şef al statului în acea perioadă.
9 mai 2013 - A murit actorul şi regizorul Cătălin Naum
S-a născut la 1 aprilie 1939, în Bucureşti, potrivit www.uniter.ro. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografi că din Bucureşti în 1969. Un an mai târziu a devenit regizorul şi mentorul Teatrului studenţesc „Podul”. Acest loc neconvenţional de teatru a fost creat în 1967, în mansarda Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti, la iniţiativa câtorva studenţi la IATC, între care Magda Bordeianu, Teodor Sugar, Grigore Popa.
Primul spectacol jucat aici a avut loc la 10 ianuarie 1968, notează www.ccs.ro, site-ul ofi cial al Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti. Timp de peste patru decenii, regizorul Cătălin Naum a îndrumat tineri talentaţi, pasionaţi de teatru, viitori mari actori, între care: Florin Zamfirescu, Claudiu Bleonţ, Oana Pelea, Dan Micu, Gelu Colceag, Mircea Diaconu, Ilinca Goia, Gheorghe Visu, Simona Măicănescu, Sandu Gruia, Mihai Călin, Dragoş Bucur, Ana Ioana Macaria, Ada Navrot, Catrinel Paraschivescu, Ilinca Manolache, Tudor Aaron Istodor, Sînziana Nicola, Alina Grigore, Marin Grigore, Toma Cuzin, Adrian Titieni, Dan Bordeianu, Bogdan Dumitrache.
Pedagog de arta actorului, Cătălin Naum a fost unul dintre cei mai mari profesori din cadrul Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, notează www.ziarulmetropolis.ro.
Dintre numeroasele spectacole regizate de Cătălin Naum amintim: „Hamlet” şi „Romeo şi Julieta” de W. Shakespeare, „Oedip salvat”, „Zoo Story”, „Năpasta”, „Echilibriştii”, „Bârfe, Bârfe, Bârfe”, „Doi pudeli”, „Monoloage pentru oriunde”, „Ne vei lipsi, Phoebe”, potrivit http://regizorcautpiesa.ro/.
La 23 aprilie 2007, în cadrul festivităţii de decernare a premiilor UNITER, regizorului Cătălin Naum i-a fost acordat premiul pentru întreaga activitate, potrivit www.ccs.ro. A avut şi apariţii în filme, precum: „Furia” (r. Radu Muntean, 2002), „O nouă casă” (r. Alecsandru Andrei Nastoiu, 2007), „Portretul luptătorului la tinereţe” (r. Constantin Popescu, 2010), potrivit www.cinemagia.ro. A murit la 9 mai 2013.
Se încarcă comentariile...
