23 martie: Ziua în care a murit Liz Taylor, cea mai răsfățată și cea mai „scumpă” actriță de la Hollywood
0Pe 23 martie în 1801 a fost asasinat Țarul Pavel I al Rusiei, iar 1847, Bucureștiul a fost devastat de „Marele incendiu“. În 1945 a fost legiferată reforma agrară în România, iar în 1949: s-a născut Mircea Vintilă. 23 martie este și ziua în care a murit celebra actriță Liz Taylor.
1801: Țarul Pavel I al Rusiei este asasinat
Pavel I al Rusiei a fost asasinat de ofițeri nobili în dormitorul său din Palatul Sf. Mihail din Sankt Petersburg.
Fiul său, Alexandru I al Rusiei, i-a urmat la tron.
1821: Legitimarea acțiunilor lui Tudor Vladimirescu (Revoluția de la 1821)
Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821 a fost, de fapt, subordonată răscoalei de eliberare a grecilor de sub jugul otoman.
Condusă de Tudor Vladimirescu, Revolutia de la 1821 a făcut cunoscută, la nivel internațional, dorința de emancipare a românilor. Mult timp s-a crezut că a fost o revoltă socială, îndreptată contra boierilor, pornită din cauza necazurilor și opresiunii. Iar Tudor era un erou al țărănimii. În realitate, așa cum spun unii istorici, caracterul social al revoluției lui Tudor Vladimirescu din 1821, era doar o nadă dată otomanilor pentru a favoriza revolta de eliberare a grecilor. În plus avea un pronunțat caracter politic, principalii susținători ai Revoluției fiind boieri.
Pe 23 martie 1821 s-a ajuns la un acord cu boierii rămași în București (jurământul reciproc de credință). În virtutea acestuia, Tudor Vladimirescu a recunoscur vremelnica stăpânire a țării, alcătuită din boieri, potrivit Wikipedia.
Astfel a avut loc legitimarea acțiunilor lui Tudor.
1847: un uriaş incendiu a devastat Bucureştiul
Cunoscut sub numele de Focul cel Mare, Marele incendiu din București a reprezentat cea mai mare calamitate care a lovit vreodată orașul București, pe atunci capitala principatului Țara Românească. A început la 23 martie 1847 și a cauzat distrugerea a peste 1850 de clădiri, reprezentând o treime din fondul construit al orașului, inclusiv, după cum menționa domnitorul Gheorghe Bibescu, „cea mai populată și bogată parte a Bucureștilor.”
Flăcările au distrus zona comercială din centrul orașului, formată din clădiri mici și înghesuite construite din lemn, care aveau ulterior să fie înlocuite cu clădiri din piatră cu două nivele, de inspirație austriacă, ce aveau la parter magazinul sau atelierul proprietarului iar etajul superior era destinat locuirii.
1905: s-a născut Joan Crawford, actriță americană
Actriță americană de teatru și film, laureată a premiului Oscar, Joan Crawford și-a început cariera ca dansatoare în diverse companii de teatru înainte de a-și face debutul pe Broadway, în 1925, atunci când a semnat primul său contract cu Metro-Goldwin-Mayer.
Desamăgită de mărimea și calitatea rolurilor sale, Crawford a început o campanie de self-publicity și a devenit recunoscută la nivel național până la sfârșitul anilor ’20. În anii ’30, faima sa rivaliza deja cu cea a actrițelor Norma Shearer și Greta Garbo.
Joan Crawford era distribuită în roluri care înfățișau adesea tinere femei muncitoare care găseau, în final, dragostea alături de succesul pe plan financiar, foarte populare în rândul publicului feminin, transformând-o într-una dintre cele mai proeminente și bine plătite vedete de film ale Hollywood-ului, însă statutul său nu a durat mult, ea fiind etichetată „box-office poison” la sfârșitul anilor ‘30.
După o absență de aproape doi ani, a revenit în 1945 cu rolul principal din Mildred Pierce, pentru care a câștigat premiul Oscar pentru cea mai bună actriță. A murit în 1977.
1945: Legiferarea reformei agrare, primul pas spre colectivizare
Una dintre primele măsuri întreprinse de guvernul Petru Groza a fost legiferarea Reformei agrare. Prin Reforma agrară din 1945 au fost distribuite 1.057.674 ha la 796.129 de ţărani. La încheierea acesteia existau peste trei milioane de gospodării sub cinci hectare, ceea ce reprezenta un procent de 75% din totalul gospodăriilor.
Reforma agrară a fost implementată imediat după război, în condițiile în care România avea de achitat despăgubiri de război Uniunii Sovietice. În același timp, forțele de ocupație sovietice secătuiau țara noastră de toate resursele.
Desfiinţarea marii proprietăţi agrare a constituit una dintre etapele propuse de către ideologia comunistă în vederea pregătirii procesului de socializare şi colectivizare a agriculturii, scrie Augustin Țărău în „Reforma agrară din anul 1945 - Preambulul procesului de colectivizare al agriculturii românești“.
Au prevalat directivele transmise de la Kremlin, care indicau în mod expres mijloacele de desființare a marilor moşii, amintește Gheorghe Zamfirescu în „Sovietizarea României, o perspectivă geopolitică“.
Reforma agrară din 1945 nu și-a atins scopul. Ba, mai mult, a dus la o cădere a producţiei agricole și a accentuat fragmentarea loturilor ţărăneşti.
Consecinţa cea mai îngrijorătoare a reformei a fost însă distrugerea multor proprietăţi exploatate în mod intensiv şi înlocuirea lor cu gospodării fragile şi minuscule, lipsite de cel mai elementar inventar, ce nu puteau asigura măcar independenţa economică a familiei din cultura propriului pământ, scrie Dumitru Şandru în „Impactul reformei agrare din 1945 asupra țărănimii“.
În ianuarie 1946, preţurile la produsele alimentare crescuseră cu 100-150% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Aprovizionarea cu pâine era cea mai deficitară și ea ajungea numai în spitale şi economate, în vreme ce muncitorii şi-o procurau la un preţ de 910 lei bucata, faţă de 320 lei cât costase, din cauza creşterii preţului kilogramului de grâu de la 10.000 lei la 50.000 lei.
1949: s-a născut Mircea Vintilă, interpret de muzică folk
Mircea Vintilă s-a născut pe 23 martie 1949, la Bucureşti și face parte din prima generație de artiști folk din România, cea a anilor '70.
Și-a descoperit pasiunea pentru muzică în copilărie. A urmat Şcoala de Muzică (clasa violă), a absolvit Liceul „Gheorghe Lazăr" şi apoi Institutul de Construcţii (1974).
A apărut pe scenă alături de alţi prestigioşi artişti (Mircea Florian, Marcela Saftiuc, Doru Stănculescu) la primul festival studenţesc de folk din anul 1971, la clubul „303" al Politehnicii bucureştene, apoi la clubul „Universitas", la Casa de Cultură a Studenţilor „Grigore Preoteasa" şi în Cenaclul Flacăra, informează blogul artistului, mirceavintila.wordpress.com.
La a doua ediţie a Festivalului „Primăvara baladelor" a câştigat Marele Premiu cu piesa „Lordul John". A urmat câștigarea premiului „Teletop" al Televiziunii Române cu piesa "Bade Ioane", iar cu piesa „Făt Frumos" a câştigat premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.
În 1992 a fondat, împreună cu Mircea Baniciu, Florian Pittiş şi Vlady Cnejevici, grupul Pasărea Colibri, desfăşurând o prestigioasă activitate discografică şi având turnee în ţară şi în străinătate (SUA, Canada, Germania).
În vara anului 2003 Mircea Vintilă s-a despărțit de Pasărea Colibri, alături de care a mai lansat două albume - „Încă 2000 De Ani" (2001) şi „10 Ani" (2003) și a început să cânte cu trupa Brambura.
1983: Primul zbor internațional al primului avion de pasageri produs în România, RomBac (ruta București-Londra)
Republica Socialistă România a decis, după 1970, să se alăture clubului exclusivist al ţărilor constructoare de avioane cu reacţie pentru pasageri, scrie Sorin Turturică în Historia.
Numai că românii nu aveau nici bani, nici experienţă pentru un astfel de proiect. Existau două posibilităţi: fie să se creeze o societate mixtă, împreună cu un partener extern, care să fabrice un avion proiectat în Vest, fie să se a chiziţioneze o licenţă, metodă deja folosită cu succes în producţia de elicoptere.
În toamna anului 1972, România a început discuţiile cu firma Fokker, ulterior ajungându-se la un acord cadru pentru aparatul VFW-614. S-a urmărit ca avionul să fie construit de o societate mixtă, româno – vest-germană, care să înceapă lucrul cel mai târziu în 1975. Bucureștiul dorea ca întregul proiect să fie finanţat de firma Fokker sau de guvernul de la Bonn (eventual, printr-un credit cu dobândă preferenţială). Cum avionul nu avea cerere pe piaţă, proiectul a trenat, apoi a fost abandonat.
Dorinţa de a fabrica o aeronavă propulsată cu motoare cu reacţie, pentru transport pasageri, a rămas neschimbată la București, iar reprezentanţii guvernului R.S.R. au decis să cumpere o licenţă a unui avion de succes.
S-au purtat discuţii cu British Aircraft Corporation pentru modelul BAC 1-11, cu Boeing pentru modelul 727 și cu McDonneil Douglas pentru modelul DC-9 (un alt concurent al BAC-ului 1-11).
Câștig de cauză a avut BAC-ul 1-11, din mai multe motive: acest tip de aeronavă se afla deja în înzestrarea TAROM-ului, relaţiile cu British Aircraft Corporation erau foarte bune, în România fabricându-se deja elemente de structură pentru mai multe BAC-uri 1-11 (cca. 8% din fiecare avion), la standardul obligatoriu pentru omologarea aeronavei, iar băncile din Marea Britanie au oferit condiţii avantajoase de creditare.
2011: a murit Teodor Gheorghe Negoiţă, primul român care a ajuns la Polul Nord
Exploratorul român al întinderilor polare Teodor Gheorghe Negoiță s-a născut pe 27 septembrie 1947, comuna Sascut, județul Bacău și a murit pe 23 martie 2011.
În anul 1995 a devenit primul român care a atins Polul Nord. A condus prima stație românească permanentă de cercetare și explorare din Antarctica (Stația Law-Racoviță), fondată de către el și inaugurată în anul 2006.
Teodor Gheorghe Negoiță a fondat, în 1987, primul program românesc de cercetări polare. Încercările de a obține aprobări pentru finanțarea acestui proiect au fost soldate cu eșec, abia după anul 1990 reușind cu succes să realizeze ceva concret.
A organizat mai multe expediții românești, în zonele înghețate din apropiere de Polul Nord: în Groenlanda, în nordul extrem al Canadei, în arhipelagul Spitsbergen (Svalbard). A format mai multe echipe de cercetători din domenii diferite, acestea fiind primele echipe românești care au activat în exteriorul țării și erau constituite din specialiști precum geografi, geologi, ingineri, medici, biologi, etc.
2011: a murit diva avericană Elizabeth Taylor
Elizabeth Rosemond Taylor s-a născut la 27 februarie 1932, într-o familie de americani stabiliți la Londra.
Familia ei s-a mutat în SUA, în 1942, când, la vârsta de 10 ani. a jucat în primul ei film: pelicula „Lassie se întoarce”, urmată de o lungă serie de succese cinematografice.
La vârsta de 26 de ani, jucase deja in 28 de filme și fusese nominalizata de trei ori pentru Oscar. A fost cea mai răsfățată actrița de la Hollywood. Criticii spun ca a fost si cea mai „scumpă”. Numai pentru „Cleopatra" a primit, in 1962, peste un milion de dolari.
Liz Taylor a apărut pe coperta revistei People de 14 ori, fiind devansată doar de prinţesa Diana. A fost aleasă în 1995 printre cele mai sexy 100 de actriţe din istoria cinematografiei şi a fost aleasă a 11-a cea mai mare actriţă a tuturor timpurilor. O stradă din Iowa poartă numele ei.
Actrița a jucat în peste 50 de filme şi a reuşit să câştige premii la aproape toate festivalurile de film. În 1960 a primit un premiu Oscar pentru filmul „Butterfield 8”, iar în 1966 un Oscar şi Premiul Academiei Britanice pentru „Who's Afraid of Virginia Woolf?”. De asemenea, a câştigat premiul pentru cea mai bună actriţă la Festivalul Internaţional de la Berlin. A primit Premiul Academiei de Film pentru întrega carieră, în 1993.
Liz Taylor a participat la numeroase acţiuni caritabile, pentru a strânge fonduri dedicate luptei împotriva maladiei SIDA, de la începutul anilor 1980, devenind o puternică forţă de mobilizare. În 1991, Taylor a pus bazele fundaţiei „Elizabeth Taylor AIDS Foundation” (ETAF).
Elizabeth Taylor a fost căsătorită cu si Richard Burton. S-au cunoscut pe platourile de filmare ale peliculei „Cleopatra" (1963) și au început o aventură, desi amândoi erau căsătoriti la acea vreme. Au divorțat și s-au căsătorit în 1964 în Africa de Sud.
Zece ani mai târziu au divortat, însa pentru scurt. În 1975 s-au recasătorit pentru doar nouă luni.
Cei doi au trăit una dintre cele mai frumoase și tumultuoase povesti de iubire de la Hollywood, iar Elizabeth Taylor a publicat scrisorile de dragoste primite de la Richard Burton.
2013: a murit Mariana Drăgescu, pilot în „Escadrila Albă”
Născută pe 7 septembrie 1912 la Craiova (acea 100 de ai când a murit), Marie Ana Aurelia (Mariana) Drăgescu a fost una din aviatoarele Escadrilei Albe, calitate în care a evacuat pe calea aerului răniți de pe Frontul de Răsărit în perioada 1941-1943.
A făcut războiul din prima și până în ultima zi, fiind singura aviatoare care a luptat atât împotriva URSS, cât și împotriva Germaniei naziste. În timpul războiului escadrila a transportat peste 1500 de răniți.
Marie Ana Aurelia (Mariana) Drăgescu a fost fiica unui ofițer și a unei profesoare de muzică, pasionată de sport (schi, natație, canotaj, alpinism, în 1935 a absolvit cursurile școlii de echitație din București. Tot în 1935 a absolvit și Școala de Pilotaj „Mircea Cantacuzino” din Băneasa, obținând brevetul feminin de pilot, acesta fiind cel de-al șaptelea brevet feminin în aviația din România.
Escadrila, cu numele de Escadrila Sanitară, a fost înființată la 25 iunie 1940 și din ea făceau parte Nadia Russo, Mariana Drăgescu și Virginia Thomas, iar în curând și Virginia Duțescu. Porecla de „Escadrila Albă”, sub care era cunoscută, a fost dat de ziaristul italian Curzio Malaparte, și venea de la faptul că era dotată cu avioane de tip RWD-13, de fabricație poloneză, vopsite inițial în alb, cu crucea roșie aplicată pe fuselaj și pe aripi.
2019: a murit criticul şi istoricul de film Tudor Caranfil
Tudor Caranfil, tatăl regizorului de film Nae Caranfil, s-a născut pe 14 septembrie 1931 la Galați și a fost un critic de film, realizator de emisiuni TV cu subiecte cinefile și istoric de film român. Din anii '60 s-a dedicat criticii cinematografice. Începând cu 1962 inițiază „Seara prietenilor filmului”, prima formă a Cinematecii Române.
A fost invitat permanent al Festivalului de la Cannes, al Festivalului de la Berlin și a fost membru in juriul FIPRESCI.
A obținut Premiul pentru critică cinematografică al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pe anul 1988 pentru volumul „În căutarea filmului pierdut”.
Se încarcă comentariile...
