15 noiembrie: Ziua în care Brașovul s-a ridicat împotriva lui Ceaușescu

De la începuturile învățământului tehnic superior în limba română până la marile personalități care au marcat știința, cultura și istoria mondială, data de 15 noiembrie reunește evenimente de rezonanță. Este, totodată, ziua în care Brașovul a trăit momente de cotitură prin revolta anticomunistă din 1987 și manifestările aniversare din 1990.

1813: Gheorghe Asachi deschide primul curs de inginerie în limba română

La 15 noiembrie 1813, la Academia Domnească din Iași, cărturarul Gheorghe Asachi a inaugurat un curs de inginerie și hotărnicie predat în premieră în limba română.

Inițiativa a reprezentat un moment de referință în dezvoltarea învățământului tehnic superior autohton, deschizând calea spre modernizarea educației într-o perioadă în care predarea se realiza predominant în limba greacă sau slavonă. Cursul a funcționat până în anul 1818, punând bazele formării primilor ingineri români.

1868: S-a născut Emil Racoviță

Emil Racoviță, primul român care a explorat Antarctica

La 15 noiembrie 1868 s-a născut la Iași Emil Racoviță, una dintre cele mai iluminate minți ale științei românești și mondiale. Savant polivalent, biolog, explorator și academician, Racoviță a lăsat o moștenire științifică uriașă, fiind recunoscut pe plan internațional drept fondatorul biospeologiei (știința care studiază viața din mediul subteran, în special din peșteri).

Deși a urmat inițial cursurile Facultății de Drept din Iași (la dorința familiei) și a obținut licența în 1889, adevărata sa pasiune a fost știința naturii. S-a mutat la Paris, unde a studiat la Facultatea de Științe a Universității Sorbona și și-a obținut doctoratul în 1896.

Cel mai faimos episod din tinerețea sa științifică a fost participarea la Expediția Antarctică Belgiană, la bordul navei Belgica. Emil Racoviță a fost singurul savant român și biologul oficial al expediției. Timp de aproape un an, nava a rămas blocată în ghețurile mării de la sud de Țara de Foc, echipajul fiind nevoit să supraviețuiască primei ierni polare în mijlocul întunericului și al temperaturilor extreme.

În tot acest timp, Racoviță a adunat mii de eșantioane de faună și floră marină polară, realizând observații climatice și zoologice pionierești care au uimit comunitatea științifică internațională.

După întoarcerea din Antarctica, întors pe tărâmul Europei, Racoviță a fost fascinat de mediul subteran al peșterilor. În 1907 a publicat lucrarea fundamentală „Essai sur les problèmes biospéologiques” („Eseu asupra problemelor biospeologice”), moment care marchează oficial nașterea biospeologiei ca știință de sine stătătoare.

În 1920, la Cluj, a înființat primul Institut de Speologie din lume, primul de acest gen afiliat unei universități.

Emil Racoviță s-a stins din viață la 19 noiembrie 1947, la Cluj, lăsând în urmă o operă vastă și o școală științifică de renume mondial.

1950: S-a născut Principesa Elena a României, fiica regelui Mihai al României

Principesa Elena Foto: Arhivă

Principesa Elena a României, cea de-a doua fiică a Regelui Mihai I și a Reginei Ana, s-a născut la 15 noiembrie 1950, la Lausanne, Elveția, fiind botezată în rit ortodox. Și-a petrecut copilăria în Anglia, alături de părinți și surorile sale, Margareta și Irina. A studiat în Italia și Elveția, apoi în Anglia, unde și-a încheiat studiile la Bexhill-on-Sea.

În tinerețe, Principesa a călătorit în Asia de Sud-Est, vizitând numeroase țări și descoperind pasiunea pentru artă și cultură. La întoarcerea în Europa, a lucrat la casa de licitații Christie’s din Geneva, iar ulterior în Londra, în domeniul educației și al asistenței pentru copii cu deficiențe de auz. A urmat cursuri de restaurare de artă și a colaborat cu Muzeul Anton Ulerich din Hanovra.

În 1982 s-a căsătorit cu Robin Medforth-Mills, cu care are doi copii, Nicolae și Elisabeta-Karina. După o perioadă petrecută în Sudan, Principesa a revenit în Anglia, unde a înființat o fundație dedicată sprijinirii copiilor aflați în dificultate, atât din Marea Britanie, cât și din România. Din 1998 este căsătorită cu Alexander Phillips Nixon, alături de care locuiește în nord-estul Angliei.

Principesa Elena își continuă activitatea caritabilă prin Fundația Regală Margareta a României, al cărei Comitet Director îl face parte. Este prima în linia de succesiune la Tronul României, după Majestatea Sa Margareta, și reprezintă Casa Regală în diverse ocazii publice în Marea Britanie și în Europa.

1969: La Washington, D.C. au loc proteste față de Războiul din Vietnam

La 15 noiembrie 1969, peste 250.000 de oameni au protestat în capitala SUA împotriva Războiului din Vietnam. De Ziua Moratoriului, așa cum este denumită, au fost organizate mitinguri, slujbe religioase și întruniri cu scopul de a pune capăt războiului, scrie BBC.

Războiul din Vietnam s-a desfășurat între 1954-1975 și reprezintă o parte din Războiul Rece dintre SUA și Uniunea Sovietică. Conflictul s-a purtat între Vietnamul de Nord, condus de un guvern comunist și Vietnamul de Sud alături de SUA.

SUA a intrat în acest război în 1965, însă au fost înfrânți. Aproximativ 45,000 de soldați americani au fost uciși până în 1969. În 1973, SUA a decis încetarea focurilor și s-a retras din Vietnam, iar partea sudică a fost acaparată de către comuniști.

1971: Intel lansează primul microprocesor din lume

La 15 noiembrie 1971, compania americană Intel a lansat pe piață primul microprocesor integrat din lume, modelul Intel 4004.

Dezvoltat de o echipă de ingineri în frunte cu Federico Faggin, Marcian Hoff și Stanley Mazor, procesorul reprezenta o adevărată revoluție tehnologică, reușind să înglobeze pe o singură placă de siliciu puterea de calcul care altădiv se întindea pe echipamente imense. Intel 4004 putea executa până la 60.000 de instrucțiuni pe secundă, deschizând era computerelor personale și a digitalizării globale.

1987: Primii români care au avut curajul să strige „Jos Ceaușescu”

Foto: memorialsighet.ro

Prima mare revoltă a românilor contra regimului comunist a avut loc, de fapt, cu doi ani mai devreme față de evenimentele din 1989.

La 15 noiembrie 1987, nemulțumirile izbucnite cu o zi înainte la uzinele „Steagul Roșu” s-au transformat într-o revoltă de masă deschisă împotriva regimului Nicolae Ceaușescu. În dimineața zilei de 15 noiembrie, muncitorii din schimbul următor s-au alăturat celor de la tura de noapte. Oamenii au ieșit pe porțile uzinei și au pornit într-un marș de protest spre sediul Comitetului Județean al PCR din Brașov, protestând față de scăderea drastică a salariilor, a frigului, a cartelelor alimentare și a lipsurilor cronice.

Pe măsură ce coloana de muncitori înainta spre centrul orașului, pe traseu li s-au alăturat zeci de mii de brașoveni – elevi, studenți, intelectuali și simpli cetățeni. Numărul demonstranților a ajuns la zeci de mii.

Manifestația a căpătat rapid un caracter politic explicit, fiind scandate lozinci anticomuniste precum „Jos Ceaușescu!” și „Jos comunismul!”. Simbolurile puterii comuniste au fost atacate: portretele lui Nicolae Ceaușescu au fost sfâșiate, iar drapelele comuniste au fost arse după ce stema comunistă a fost decupată (devenind steagul cu gaură la mijloc, un simbol preluat ulterior la Revoluția din 1989).

Revolta a fost reprimată cu brutalitate de autorități, participanții fiind arestați, anchetați și deportați în diferite colțuri ale țării, însă a rămas cel mai important act de disidență în masă din România comunistă dinaintea căderii regimului în 1989.

2022: Populația mondială atinge pragul de opt miliarde

La 15 noiembrie 2022, conform estimărilor oficiale ale Organizației Națiunilor Unite, populația planetei Pământ a depășit oficial pragul de opt miliarde de locuitori.

Momentul a marcat o etapă importantă în istoria demografică a umanității, reflectând creșterea speranței de viață datorită progreselor în medicină, igienă, nutriție și sănătate publică, dar aducând în același timp în atenție provocările legate de dezvoltarea durabilă, resursele naturale și schimbările climatice.