11 ianuarie. Ziua în care a avut loc cea mai mare revoltă țărănească împotriva colectivizării
0Tot pe 11 ianuarie este și data de naștere a British Museum și a fost folosită pentru prima dată insulina, ca tratament pentru diabet.

1753: A fost deschis British Museum
Fondat în 1753, British Museum (Muzeul Britanic) este unul dintre cele mai vechi și mai impozante muzee din lume, cu exponate variind de la mumii egiptene la comori romane. British Museum a fost fondat în anul 1753, fiind primul muzeu național public din lume.

Încă de la început admitea intrarea liberă pentru „toate persoanele studioase și curioase”.
1812: S-a născut pictorul, fotograful si graficianul maghiar din Transilvania, Carol Popp de Szathmary
A fost primul fotograf de artă și documentarist din Regatul Roman și unul dintre primii zece fotografi din Europa. În anul 1843 a realizat primele dagherotipii, iar în urma unor cercetări, a realizat și primele talbotipii (calotipii). În perioada 1860-1870, Carol Popp de Szathmari a publicat un volum cu 100 de fotografii. A fost printre primii 10 fotografi din Europa și a realizat primul reportaj fotografic de război din lume în timpul Războiului Crimeii.

Prin aceasta, el este recunoscut cunoscut ca primul foto-jurnalist de război. A călătorit în China, iar cu acordul Țarului Rusiei, a ajuns și în Siberia, unde a realizat fotografii artistice. A deținut un atelier de fotografie pe terenul închiriat de la Ștefan Greceanu, pe Podul Mogoșoaiei, vis-a-vis de Biserica Sărindar.
În anul 1855 a primit patru medalii, pentru albumele de fotografie realizate și pentru activitatea sa fotografică, medaliile fiind acordate de Regina Angliei, Împăratul Austriei, Napoleon al III-lea al Franței și Regele Spaniei. În anul 1860 a contribuit la înființarea Bukuresti Magyar Közlöny, prima asociație culturală a maghiarilor din București.
1909: Congresul Partidului Naţional Liberal l-a ales pe Ionel I.C. Brătianu preşedinte
Ionel I.C. Brătianu a devenit membru al Partidului Național Liberal în anul 1895. În cadrul Congresului Partidului Național Liberal, care s-a desfășurat la 11 ianuarie 1909, a fost ales ca președinte. Acesta a rămas în funcție până la sfârșitul vieții sale.
La 2 octombrie 1913, Comitetul Executiv al Partidului Național Liberal a acceptat propunerea înaintată de Brătianu cu privire la reforma agrară ( exproprierea parțială a marii proprietăți) și electorală (colegiu electoral unic).

Ionel I.C Brătianu a fost de cinci ori preşedinte al Consiliului de Miniştri, mai mult decât oricare alt om politic român, de trei ori ministru de Interne, de două ori ministru al Apărării Naţionale şi de două ori ministru al Afacerilor Externe.
Acesta s-a remarcat, în special, ca prim-ministru al României interbelice.
1922: A fost folosită pentru prima dată insulina pentru tratamentul diabetului
Insulina, a fost folosita pentru prima data pe un pacient, in tratarea diabetului, pe 11 ianuarie 1922, la putin timp dupa ce profesorul Nicolae Paulescu a reusit, in decembrie 1921, sa faca epocala descoperire a insulinei in urma unor indelungate studii experimentale si observatii clinice si de laborator.
Primul pacient bolnav de diabet pe care s-a folosit insulina a fost Leonard Thompson , pe atunci in varsta de 14 ani, care era internat la Toronto General Hospital. Prima injectie cu insulina, care i-a fost administrata de catre medicul Frederick G. Banting, i-a produs severe reactii alergice, din cauza ca insulina era impura.

Prin urmare, nu i s-a mai injectat insulina decat 12 zile mai tarziu, dupa ce biochimistul James Collip a muncit zi si noapte si a reusit sa purifice extractul (sub indrumarea lui John J.R. Macleod). Cea de-a doua injectie, care nu i-a mai produs reactii adverse si i-a imbunatatit considerabil starea sanatatii, i-a fost administrata pe 23 ianuarie 1922.
1931: Este semnat decretul guvernului român privind dizolvarea Gărzii de Fier
Este primul decret de dizolvare a Gărzii de Fier, iar conducătorul ei, Corneliu Zelea Codreanu, a fost arestat. În februarie, însă, justiţia a decis în favoarea lui Codreanu şi a organizaţiei sale.

Guvernul Iorga-Argetoianu a reînnoit în martie 1932 decretul de dizolvare.
1943: S-a născut Florin Manolescu, critic şi istoric literar
Florin Manolescu s-a născut la 11 ianuarie 1943 la București. Între 1957-1961 a urmat cursurile Liceului „Gheorghe Șincai”, ulterior cursurile Facultății de Filologie, secția română-germană, a Universității din București. În anul 1968 și-a luat licența.
Între 1968-1990 a fost asistent universitar, ulterior conferențiar la Facultatea de Litere a Universității din București. Între 1972-1974 a fost lector de Limba și literatura română la Universitatea din Dortmund.

După debutul din anul 1965 în „Contemporanul”, a avut rubrici la următoarele revistele: „România literară”, „Argeş” și „Flacăra”.
Debutul editorial îl reprezintă volumul „Poezia criticilor” (1971, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut).
Florin Manolescu a murit la 13 decembrie 2015, la București.
1958: Revolta țărănească de la Cudalbi
La 11 ianuarie 1958, avea loc în comuna Cudalbi din judeţul Galaţi una dintre cele mai ample mişcări ţărăneşti împotriva procesului de colectivizare.
La Cudalbi, în regiunea Galaţi, câteva sute de persoane au protestat împotriva sosirii „de la Bucureşti” a unui inginer de cadastru, care urmează să facă măsurătoarea pentru comasări, şi cer preşedintelui Sfatului Popular să le dea înapoi declaraţiile de înscriere.
Preşedintele refuză şi, când pregăteşte să închidă sediul şi să plece, este bătut. Sediul Sfatului Popular şi al GAC-urilor „Drumul lui Lenin” şi „Tudor Vladimirescu” au fost devastate, iar cererile de adeziune la colectiv au fost rupte şi incendiate.
Trupele de Securitate sosite de la Galaţi fac arestări, urmează ancheta şi procesul. Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militare Bucureşti îi încadrează pe cei arestați („elemente agitate din comună”) la „acte de teroare” și ”rebeliune” („au participat la lovirea preşedintelui pentru a le da înapoi cererile de intrare în C.A.P.”) şi îi condamnă la pedepse de până la 25 de ani „închisoare corecţională”.
Cei condamanţi la muncă silnică au fost: Petrică Enache, născut în anul 1921 - 15 ani muncă silnică (decedat la 16 martie 1960 în colonia de muncă Salcia); Dumitrache Cioromela, n. 1932, - 15 ani; Enache Avram, croitor, n. 1927 - 18 ani; Pojoga Enache, n. 1926 - 18 ani, Vasile Fuica, n. 1928, - 20 ani; Dumitru Lungu Tecuceanu, n. 1929 - 20 ani; Tache Mistreanu, n. 1929 - 15 ani; Grigore Munteanu, n. 1932 - 20 ani; Ion Tacu Popa, n. 1919 - 25 ani; Petru Strat, n. 1904 - 15 ani; Vasile Taşcă, n. 1926 - 20 ani; Nicolae Voicu Dogaru, n. 1928 - 20 ani şi Nicolae Voicu Culică, n. 1932 - 20 ani.
La închisoare corecţională au ajuns următorii cudălbeni care s-au opus colectivizării: Ilie Anghel, n. 1923, - 6 ani de închisoare; Ion Huiu Ariton, n. 1915 - 7 ani; Costin Armăsaru, n. 1933, - 10 ani; Eleonora Avram, n. 1941 (o copilă de 17 ani, aşadar) - 6 ani; Costică Guzga, n. 1940 - 8 ani; Zoiţa Carp, n. 1894 („agresoarea” avea, deci, 64 de ani, o vârstă înaintată pentru acele vremuri) - 6 ani; Nicolae Curteanu, n. 1937 - 10 ani; Gheorghe Dodu, n. 1930 - 10 ani; Năstase Istrate, n. 1912 - 8 ani şi Pavel Voicu, n. 1920 - 8 ani închisoare.
Datele au fost obţinute din baza de date „Recensământul populaţiei concentraţionare 1945-1989”, proiect de cercetare al Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului – Memorial Sighet, bazat pe fişele matricole penale ale deţinuţilor politici.
2013: Protestele sociale din România
Pe 11 ianuarie 2012, Emil Boc semna demiterea lui Raed Arafat din funcţia de subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii, iar românii ieșeau în stradă să protesteze față de această decizie și, implicit, față de Putere.
Spiritele au început să se încingă odată cu scandalul dintre Traian Băsescu și Raed Arafat. Raed Arafat nu era de acord cu reformele prevăzute în noua lege a sănătății, publicată pe site-ul ministerului. Replicile tăioase dintre președinte și Arafat au culminat cu demiterea șefului SMURD. Afectați de măsurile de austeritate, românii nu au mai suportat și au ieșit în stradă. Avea să fie începutul sfârșitului Guvernului Boc.
Pe 12 ianuarie 2012, la Târgu Mureş s-a aprins scânteia protestelor. Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a-l susține pe Raed Arafat. Pe 13 ianuarie 2012, protestele s-au extins în toată ţara. La București, mai mulți manifestanți s-au adunat în jurul orelor 17:30–18:30 în Piața Universității, în fața Teatrului Național, pentru susținerea lui Raed Arafat.

În jurul orei 19:00, protestatarii au plecat în marș din piață îndreptându-se spre Palatul Cotroceni. Numărul manifestanților a crescut, astfel încât în fața Administrației Prezidențiale s-au adunat circa 2000 de oameni. Ministrul Sănătăţii, Ladislau Ritli, a retras din dezbaterea publică proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului sanitar din România.
Pe 14 ianuarie 2012 protestele de la București au degenerat în manifestări violente, mai mulți oameni fiind răniți. Jandarmeria a strâns cordonul, la care manifestanții au răspuns aruncând cu pietre, petarde și au vandalizat mai multe amenajări publice și mobilier stradal. Jandarmeria a ripostat folosind gaze lacrimogene. Pe 15 ianuarie 2012, protestele de la București au devenit din nou violente. Pe 17 ianuarie 2012, Guvernul și Preșidinția au cedat presiunii, iar Raed Arafat s-a întors în Ministerul Sănătăţii. Protestele au continuat în toată țara.
Pe 18 ianuarie 2012, protestele au continuat în toată țara, dar s-a anunțat și un miting politic USL pentru a doua zi (pe 19). Pe 19 ianuarie 2012, oameni care au luat parte la protest dar susțin că nu s-au manifestat violent au fost ridicați și duși cu dubele către secțiile de poliție din Capitală. În Piața Arcului de Triumf a fost organizat un miting USL, dar aceștia au fost primiți cu ostilitate de către protestatarii din Piața Universității.
Pe 23 ianuarie 2012, Teodor Baconschi a fost revocat din funcţia de ministru al Afacerilor Externe, pentru declaraţiile făcute de acesta la adresa manifestanţilor. Pe fondul protestelor organizate în Bucureşti şi în alte oraşe ale ţarii, în care una dintre revendicările formulate de manifestanţi viza eliminarea taxei auto, coaliţia guvernamentală a decis să suspende până la 1 ianuarie 2013 taxa de primă vânzare.
Pe 24 ianuarie 2012, senatorul Iulian Urban și-a dat demisia din PDL după ce i-a catalogat pe protestatari „viermi“ într-o postare pe blogul personal. „Suntem nişte viermi care îşi merită soarta“, nota Urban referitor la decizia preşedintelui Traian Băsescu de a retrage Legea Sănătăţii din dezbatere publică. După 25 de zile de proteste, pe 6 februarie 2012, manifestanţii obţin demisia premierului Emil Boc. Timp o lună ecourile protestelor de la Universitate au trecut graniţele ţării, iar mai apoi fenomenul s-a stins încet-încet.
2020: China – FAST, cel mai mare radiotelescop din lume, a devenit operaţional
Radiotelescopul FAST, telescop cu apertură sferică de 500 de metri şi cel mai mare din lume, a început sâmbătă după trei ani de teste să opereze oficial în provincia de sud-est chineză Guizhou, potrivit presei locale, citată de EFE.
Radiotelescopul FAST (Five hundred meter Aperture Spherical Telescope) este format din 4.450 de panouri dispuse într-un carst care permite suportarea structurii, având configuraţia asemănătoare celei a Radiotelescopului Arecibo. Spre deosebire de Radiotelescopul Arecibo, care are o curbură sferică fixă, FAST foloseşte o optică activă, care se reglează pentru a crea parabole în direcţii diferite, cu un diametru efectiv de 300 metri.
FAST are un diametru de jumătate de kilometru, formând o parabolică la fel de mare ca 30 de terenuri de fotbal alăturate, şi este unul dintre principalele hituri tehnologice ale programului ştiinţific chinez.