Ambiţiile unei armate verzi, pregătite pentru schimbările climatice. Pentagonul priveşte la modelul Marii Britanii

Foto Shutterstock

Ameninţările din partea schimbărilor climatice încep să modeleze operaţiunile militare atât în termeni de deplasare către câmpul de luptă, cât şi de condiţii ale vremii în ţările unde au loc conflicte, scrie Jack Detsch în Foreign Policy, comparând ambiţiile Marii Britanii de reducere a emisiilor de carbon, inclusiv în domeniul militar şi al echipamentelor de luptă, cu situaţia din SUA.

Pentagonul, care aşteaptă primul buget sub administraţia Biden, priveşte la modelul Marii Britanii ale cărei Forţe Aeriene şi-a propus să atingă ţinta neutralităţii emisiilor de carbon până în 2050 şi să funcţioneze cu cel puţin jumătate din vehicule alimentate cu biocombustibili sau energie verde în timp ce şi-ar consolida forţele armate. Obiectivul se aliniază guvernului britanic ce şi-a propus să diminueze emisiile de carbon cu aproape 80% în următorii 15 ani.

 Pe de altă parte, SUA crede că ar pierde avantajul competitiv în raport cu China.

„Ar trebui să fie despre îmbunătăţirea capabilităţii militare sau cel puţin aceasta să nu fie diminuată. Pentru că orice ar scădea această capacitate nu poate fi ceva bun. Dacă ieşi al doilea într-un război, chiar de ai fi cea ma iverde armată, tot codaş eşti. Or, suntem plătiţi să fim primii”, spune generalul  Richard Nugee, care conduce deplasamentul de schimbări climatice şi sustenabilitate al Ministerului Britanic al Apărării.

Armatele sunt tot mai interesate de impactul schimbărilor climatice precum furtuni, incendii de vegetaţie, secetă şi migraţii asupra condiţiilor de luptă. Cel puţin armata britanică şi-a crescut ambiţiile privind tehnologiile verzi şi biocombustibilii, potrivit lui Nugee. Astfel,dacă vehiculele de luptă ale Marii Britanii ar deveni electrice, ţinta ecologică ar putea fi atinsă mai devreme cu 10 ani, în 2040

.

Totuşi, aceste tehnologii nu au încă un preţ competitiv şi, la ora actuală, nu furnizează puterea de alimentare necesară unei armate mai ales precum cea a SUA care e de aşteptat să aibă probleme inclusiv cu stocarea unor volume mari din aceşti  biocombustibili. De altfel, Pentagonul este şi cel mai mare consumator de carburanţi din SUA.

„Cred că aviaţia sustenabilă va fi parte din resursele noastre. Provocarea va fi să ajungem acolo. În prezent, aceşti combustibili nu sunt competitivi”, spune Sharon Burke, fost secretar asistent al apărării în timpul administraţiei Obama.

Ca şi britanicii, Joe Biden se bazează pe Pentagon pentru reducerea emisiilor de carbon şi a poluării până la 52% în următorul deceniu. Pentagonul ar vrea ca toate vehiculele ce nu participă la luptă să devină electrice până în 2030, potrivit unui obiectiv dezvăluit pentru prima dată de Politico. Ca cel mai mare consumator din SUA, Pentagonul ar transmite astfel un mesaj puternic companiilor din toată lumea în privinţa viabilităţii energiei verzi în următorii ani.

Potrivit datelor publicate vineri, cererile de buget sunt de 617 milioane de dolari investiţii pentru ameliorarea impactului climatic al Pentagonului, din care peste 40% să fie alocat creşterii rezilienţei bazelor militare la condiţiile de vreme severă. Aproape 200 de milioane ar urma să fie investiţi în prototipuri pentru tehnologii de arme mai puţin dependente de combustibili fosili în timp ce alţi 153 de milioane de dolari ar fi investiţi în creşterea eficienţei energetice a avioanelor, navelor şi vehiculelor deja existente.

Iniţiativele din trecut de a găsi un echilibru între priorităţile de mediu şi buget nu au dat roade şi deşi a produs biocombustibili în cantităţi limitate, Forţele Aeriene s-au bazat tot pe combustibilii tradiţionali pentru marea parte a nevoilor sale.

Nu toţi sunt convinşi că domeniul apărării poate suporta ADN verde în structura sa. Republicanii din comisia pentru armament din Senat  se tem că forţele armate care ar  aplica o direcţie verde va scădea producţia de arme în timp ce Pentagonul s-ar afunda şi mai mult în probleme politice interne care au dobândit prioritate în faţa concentrării asupra capacităţii de luptă.

„Departamentul de Apărare are deja mult prea multe misiuni secundare. Trebuie să ne asigurăm că armata rămâne concentrată asupra disponibilităţii operaţionale şi capabiltăţilor şi nu asupra unor lucruri de apanajul mai curând al Agenţiei de Protecţie a Mediului”, potrivit senatorului republican  Jim Inhofe.

Un fost oficial de apărare din fosta administraţie Trump a spus chiar că ţinta de neutralitate a emisiilor de carbon atinsă accelerat de Marina SUA ar însemna „să nu mai avem una” şi SUA să rămână în urma Chinei care are acum cea mai mare flotă maritimă din lume.

Potrivit unui purtător de cuvânt de la Ministerul Britanic al Apărării, 6 milioane de lire sterline (8,5 milioane de dolari americani) au fost alocaţi pentru investiţii în inovaţie privind generarea de electricitate sustenabilă şi explorarea unor aliterative la carburanţi.

Dincolo de bani însă, strategii militari pun un accent tot mai mare pe scenarii în care capacităţile logistice ale Pentagonului să reziste unor condiţii de luptă la temperaturi tot mai ridicate. În septembrie, Pentagonul a publicat un instrument de evaluare a ameninţării şi a sustenabilităţii unor sisteme de arme ce ar putea să-şi scadă operativitatea la temperaturi mari.

Sharon Burke, citată mai sus, care este şi consultant senior la Noua America, spune că secretarul apărării  Lloyd Austin a propus includerea riscului climei în simulările de război, în măsura în care SUA reexaminează condiţiile de luptă din Arctic, Asia şi misiunile contrateroriste din Africa odată cu încălzirea vremii, în timp ce în regiunea Asia-pacific  pericolele vin din partea ridicarea nivelurilor mării, taifunuri şi musoni.

Într-un joc de simulare realizat luna trecută de Biroul de Stabilitate şi Afaceri Umanitare alături de Joint Staff J5 şi numit „Elliptic Thunder”, s-a schiţat un câmp de luptă în Estul Africii conform scenariului secetei care a slăbit statele din regiune conferind un avantaj grupărilor extremiste care au pătruns mai adânc în teritoriu. Mai mulţi experţi militari şi foşti oficiali au dezvăluit pentru Foreign Policy că se aşteaptă ca trupele americane să se aplece mai mult asupra eforturilor de ajutor şi salvare asociate efectelor schimbărilor climatice precum huricanele şi incendiile de vegetaţie.

Deşi există un consens bipartizan larg privind investiţiile în instalaţii militare verzi în contextul ameninţărilor climatice şi au fost bani alocaţi în bugetul Pentagonului, unele voci susţin că schimbările survenite la nivelul climei globale, de la topirea gheţarilor la incendii de vegetaţie, semnalează faptul că ar fi nevoie de mult mai mult şi anume, spun foşti oficiali, ar fi nevoie de o revoluţie industrial-miliară de pregătire pentru clima din viitor. 

Pentagonul ia de multă vreme în considerare amplificarea revoluţiuni dronelor care să reducă arderea combustiilor şi deci şi impactul climatic al platformelor militare americane.

„Dacă am fi bănuit  în anii 1940 că vom ajunge într-o atare situaţie de criză, ne-am fi construit vehiculele şi tranzitul de masă în felul ăsta? Nu cred”, spune Rod Schoonover, fostul director pentru mediu şi resurse naturale la Consiliul de Informaţii Naţionale care conduce acum Grupul Ecological Futures.