Israelul a aprobat o ofensivă militară majoră în regiunea Sinai din Egipt

Israelul a aprobat o ofensivă militară majoră în regiunea Sinai din Egipt

Regiunea Sinai se află foarte aproape de graniţa Egiptului cu Israelul şi Fâşia Gaza. FOTO: Reuters

Israelul a aprobat astăzi demararea unei ofensive militare majore în regiunea Sinai din Egipt, care se află deja în stare de urgenţă după lovitura militară de săptămâna trecută. Autorităţile israeliene au decis să permită lansarea atacului din partea forţelor egiptene pentru a combate grupurile extremiste, paramilitarii din Frăţia Musulmană şi teroriştii Hamas.

Ştiri pe aceeaşi temă

Decizia Israelului de a permite o puternică ofensivă militară a Egiptului în regiunea Sinai vine la o zi după o tentativă eşuată de asasinat îndreptată împotriva generalului-major Ahmad Wasfi, al doilea în ierarhia armatei, care deţine în prezent puterea în Egipt. Wasfi fusese însărcinat de consiliul superior al armatei să conducă ofensiva armatei în regiune. Generalul, considerat mâna dreaptă a comandantului armatei, Abdel Fattah al-Sisi, a scăpat cu viaţă, însă mai mulţi dintre ofiţerii săi de securitate au murit în tentativa de asasinat. 
 
Wasfi a fost implicat activ în lovitura de stat prin care preşedintele Mohamed Morsi şi Frăţia Musulmană au fost înlăturaţi de la putere, miercurea trecută. 
 
Potrivit surselor din interior citate de Debka File, un portal israelian de ştiri specializat în informaţii militare, cel puţin 30 de lunetişti islamişti au organizat o ambuscadă în care au prins convoiul alături de care călătorea generalul, în apropierea oraşului Sheikh Zuwayed, aflat la sud-est de El Arish. 

Încă de joi, imediat după ce Morsi a fost înlăturat de la putere, armata egipteană a declarat stare de urgenţă în două regiuni: Suez şi Sinai. De atunci, forţele militare ar fi ucis cel puţin 200 de islamişti, printre care şi 32 de membri ai mişcării Hamas, a declarat un oficial din armata egipteană pentru cotidianul „Al Hayat”. 

Aceasta a acuzat Hamas că a înrăutăţit cu bună-ştiinţă tensiunile din Sinai după înlăturarea lui Morsi. „Armata de-abia mai deţine controlul asupra situaţiei de acolo. Ei (extremiştii - n.r.) intră în Sinai prin tuneluri, organizează atacuri şi apoi se întorc în Gaza prin tuneluri. Mai mult, profită de terenul accidentat de acolo şi se ascund în munţi”, spune ofiţerul care a vorbit sub protecţia anonimatului. 

Hamas nu neagă intervenţia, însă încearcă să o prezinte într-o altă lumină. „Intervenţia locuitorilor din Gaza în situaţia din Egipt nu este altceva decât solidaritate populară cu preşedintele demis Mohamed Morsi, în mandatul căruia situaţia s-a îmbunătăţit pe toate planurile”, se arată într-un articol publicat pe Al-Resalah, site-ul de ştiri al Hamasului. 

Egiptul a cerut permisiunea Israelului pentru a demara o ofensivă militară amplă în următoarele zile împotriva jihadiştilor din Sinai, potrivit „Times of London”. 
 
CITEŞTE MAI MULT
 
 
Entuziasmul din Piaţa Tahrir a eclipsat latura sinistră a protestelor din Egipt: sute de femei au fost abuzate şi violate de grupuri de protestatari sau de militari.
 
Soldaţii egipteni au început să împuşte oameni în timp ce aceştia erau aplecaţi, efectuându-şi rugăciunile din zorii zilei, susţin mai mulţi reprezentanţi ai Fraţilor Musulmani, partidul înlăturat săpătmâna trecută de la putere, în urma protestelor la care au participat în jur de 30 de milioane de egipteni.

Consecinţele crizei politice din Egipt: UE ar putea modifica acordul de asistenţă financiară

Schimbarea regimului islamist prin lovitură de stat şi confruntările violente care au avut loc în Egipt a determinat Uniunea Europeană să ia în calcul  modificarea programului de asistenţă financiară acordată statului.

VIDEO Ce urmează după criza politică din Egipt

În ediţia Adevărul Live de la ora 15.00, Abdalla Mobasher, vicepreşedintele Asociaţiei Egiptenilor din România, analistul miliatar Ion Petrescu şi europarlamentarul Cristian Preda discută cu jurnalistul Ovidiu Nahoi şi moderatorul Elena Dumitru despre criza prin care trece tânăra democraţie egipteană.

Armata egipteană a declarat stare de urgenţă în Suez şi în Sinai

Forţele armate care deţin acum puterea în Egipt au declarat stare de urgenţă în regiunile Suez şi Sinai, după ce un grup de islamişti înarmaţi a atacat un aeroport. Armata va desfăşura puncte de control la ieşirile din fiecare oraş, iar securitatea va fi consolidată în zonele frontaliere.


Ultimele zile ale lui Morsi în fruntea Egiptului. Replica preşedintelui somat să plece: „Peste cadavrul meu!“

Şeful armatei a venit la Morsi pentru a-i cere să renunţe la funcţie, avertizându-l că, în caz contrar, va trebui să dea socoteală mulţimii furioase. „Peste cadavrul meu!“, i-a răspuns Morsi luni generalului Abdel-Fattah el-Sisi, cu două zile înainte ca armata să îl îndepărteze din funcţie pe liderul islamist, potrivit unei relatări a agenţiei Associated Press.


Cum a ajuns Mohamed Morsi, de la „preşedintele tuturor egiptenilor“ la omul care a divizat ţara

Mohamed Morsi, demis miercuri de armată, îşi lasă ţara divizată deşi, după alegerea sa în iunie 2012, el a declarat în Piaţa Tahrir că va fi "preşedintele tuturor egiptenilor" şi garantul idealurilor democratice ale revoltei care a dus la înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak, relatează AFP.


Economistul egiptean Ziad Bahaa Eldin va fi, „cel mai probabil“, noul premier al ţării

Ziad Bahaa Eldin, un tehnocrat care a condus mai multe instituţii economice egiptene, va fi „cel mai probabil“ numit prim-ministru în Egipt, în timp ce Mohamed ElBaradei va prelua vicepreşedinţia.


Piaţa Tahrir, epicentrul cutremurului care zguduie Egiptul. Cum ar putea Morsi, preşedintele „mazilit“, să facă pace

Zeci de mii de manifestanţi s-au adunat în piaţa Tahrir din Cairo,  pentru a apăra „legitimitatea poporului“ şi a-şi dovedi susţinerea faţă de hotărârea armatei de a-l îndepărta de la putere pe Mohamed Morsi.


Contrarevoluţia zguduie Egiptul. Negocierile pentru postul de premier continuă

Vineri seară, la două zile de la înlăturarea de la putere a primului preşedinte egiptean ales în mod democratic, Mohamed Morsi, simpatizanţii şi opozanţii fostului conducător s-au luat la bătaie pe străzile Egiptului, violenţele soldându-se cu cel puţin 36 de morţi şi aproximativ 1.000 de răniţi.


Egiptul, exclus din Uniunea Africană

Cei 53 de membrii ai organizaţiei de cooperare au votat suspendarea Egiptului din toate activităţile, ca răspuns la înlăturarea preşedintelui Mohamed Morsi prin lovitura de stat a Armatei, anunţă AlJazeera.


„Stratfor“: Instabilitatea politică a Egiptului este provocată de probleme vechi, nerezolvate

Criza din Egipt este mult mai adâncă decât ce se vede în ultima perioadă. Şeful Curţii Constituţionale a preluat interimatul la îndemnul Armatei, dar noul guvern se va confrunta cu aceleaşi provocări care au adus căderea lui Mohamed Morsi. Populaţia Egiptului a crescut cu mult peste posibilităţile statului şi chiar şi un stat mai puternic ar avea dificultăţi în furnizarea resurselor principale, în special combustibil şi grâu, notează „Stratfor“.


Poate o lovitură de stat să fie vreodată democratică? Criza politică din Egipt abia începe

Armata a răsturnat regimul islamist şi a preluat puterea până la alegerile prezidenţiale anticipate. Criza politică este însă departe de final.


FOTO VIDEO Cum au sărbătorit egiptenii demiterea preşedintelui Mohamed Morsi

Oponenţii preşedintelui demis Mohamed Mursi au sărbătorit în noaptea de miercuri, după ce armata egipteană a anunţat că fostul lider al ţării a fost arestat şi că vor avea loc noi alegeri prezidenţiale. Focuri de artificii au luminat cerul deasupra mulţimii agitate din Piaţa Tahrir, în timp ce străzi din capitală şi întreaga ţară s-au umplu de oameni care au început să danseze şi să strige de bucurie.


Adly Mansour, un judecător necunoscut desemnat să conducă Egiptul în perioada de tranziţie, după demiterea preşedintelui Mohamed Morsi

Preşedinte al Curţii Constituţionale de doar câteva zile, judecătorul Adly Mansour a fost desemnat miercuri de armată să conducă cea mai populată ţara arabă, succedându-i preşedintelui islamist demis Mohamed Morsi.


De ce sunt egiptenii atât de nemulţumiţi de Morsi. Cum s-a achitat preşedintele de îndatoririle sale, în primul an de mandat

În timp ce armata egipteană şi grupurile de opoziţie îl îndepărtau de la putere pe Mohamed Morsi, întreaga lume se întreaba de ce sunt, de fapt, nemulţumiţi egiptenii de preşedintele pe care l-au ales, în mod democratic, în urmă cu un an.


Cine este generalul Sisi, cel care l-a arestat pe preşedintele egiptean?

Şeful Armatei egiptene, generalul Abdel Fattah al-Sisi, a devenit figura cheie a noilor revolte din Egipt după arestarea preşedintelui Morsi. În acest moment, generalul Sisi a preluat conducerea ţării.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările