Cealaltă problemă a Greciei: cheltuielile militare mari

Ministrul apărării Panos Panagiotopoulos a promis o reformă a armatei greceşti care să includă o tăiere a costurilor operaţionale şi o închidere a bazelor neperformante.

Grecia se luptă cu austeritatea, dar bugetul militar supradimensionat al ţării, care finanţează prea mulţi soldaţi şi prea multe baze militare dar şi achiziţii costisitoare de armanent, rămâne aproape neatins.

Pe lângă costurile legate de personalul militar care primeşte diurne pentru deplasări şi alte costuri logistice, cumpărarea de armament este principala problemă, scrie revista germană Spiegel. Potrivit Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace (Sipri), Grecia este unul dintre principalii importatori globali de arme şi cheltuie exagerat de mult pentru ca să achiziţioneze submarine, tancuri şi avioane de luptă. Numai anul trecut ţara a cheltuit 4,6 miliarde de euro pentru apărare, echivalentul a 2,1% din PIB. Menţinerea bugetului militar mare a fost justificată prin ameninţarea reprezentată de Turcia, chiar dacă ambele ţări sunt membre NATO şi un conflict armat este practic imposibil.

Atena a ezitat să-şi taie bugetul militar mai ales că majoritatea armamentului este cumpărat de la producători francezi şi germani, cele două principale creditoare ale Greciei. „Există o nuanţă de ipocrizie atunci când Germania, şi într-o mai mică măsură Franţa, dau vina pe Grecia, pentru că mulţi din banii cheltuiţi de Atena pentru achiziţionarea de bunuri de consum şi pentru arme au intrat în buzunarele germane şi franceze”, spune Thanos Dokos, preşedintele think-thank-ului Hellenic Foundation for European and Foreign Policy, citat de Spiegel.

Totuşi, expertul grec recunoaşte că furnizorii străini n-au obligat Grecia să cheltuiască atât de mult pentru apărare sau pentru anumite sisteme militare specifice.

Pe de altă parte, el susţine că bugetul militar a fost redus deja cu 30% şi că forţele armate suferă de pe urma unor deficienţe precum lipsa combustibilului. Şi venitul personalului militar ar fi fost micşorat cu 37% în condiţiile în care, potrivit unor date ale NATO, aproape 80% din bugetul de apărare grec este cheltuit pe salarii şi costuri administrative. În prezent există peste 500 de baze militare în toată Grecia şi nu mai puţin de 17 centre de antrenament pentru noi recruţi, dintre care multe n-au nicio importanţă strategică şi nici nu oferă soldaţilor un antrenament adecvat.

În actualul context, ministrul apărării Panos Panagiotopoulos a promis o reformă a armatei greceşti care să includă o tăiere a costurilor operaţionale şi o închidere a bazelor neperformante. Scopul pe termen lung este trecerea la o armată de profesionişti. Cum troica a cerut însă reduceri de personal şi nu noi angajări de profesionişti, Panagiotopoulos a propus prelungirea serviciului militar cu încă trei luni, până la un an, ca alternativă la tăierea salariilor personalului militar cu încă 12%.