Ce 'Resetare', după noiembrie 2015? Şi alţi 100 de Gânditori Globali

Ce 'Resetare', după noiembrie 2015? Şi alţi 100 de Gânditori Globali

FP România nr. 49 (decembrie 2015/ ianuarie 2016)

Tradiţional, ultima ediţie a anului include o nouă sută de „Gânditori Globali”, selectaţi de redacţia de la Washington. Lebăda foarte neagră din noiembrie a impus ca în ediţia românească să adăugăm un singur subiect, cât mai pe larg: Ce schimbări sunt esenţiale în politică şi în societate – sunt necesare schimbări esenţiale şi în economie?

#capitolul1 
 
perspective 
 
apertura 
Schimbarea gărzii - fotografii de Denis Ellis Bechard 
Recentul anunţ al Pentagonului în legătură cu permisiunea acordată persoanelor transsexuale de a se înrola declarând deschis aceasta – probabil cel mai devreme anul viitor – înseamnă ceva nou pentru istoria forţelor armate americane. Dar pentru fotojurnalistul Deni Ellis Béchard referinţa la viitorul neglijează în mod convenabil trecutul: veteranii transsexuali care au servit în toate războaiele americane, dar care s-au simţit adesea, şi continuă să se simtă, marginalizaţi şi respinşi.
 
vizual
Pasăre liberă 
de Lapiztola 
 
dialog 
Michela Wrong şi Sam Hopkins, despre noii misionari din Africa 
 
 
#capitolul2
 
FP Europa 
 
Ce resetare: Ce schimbări sunt esenţiale în politică şi în societate – sunt şi în economie? 
 
Dosarul realizat în trena „Micii Revoluţii din Noiembrie” – protestele civice care au urmat tragediei umane din Clubul Colectiv – indică multe dintre cele care sunt de resetat în sistemul politic, social, şi chiar economic, din România – aşa, după 25 de ani de ‘tranziţie’ care nu ne-a dus către ‘standardele europene’, şi după seria de proteste stradale din ultimii ani. 
Autorii consultaţi au evaluat disfuncţionalităţile guvernării, de la oligopolul politic şi dezechilibrele din alocarea resurselor la miopia bugetului de stat – unii propun alternative, ca actori sau proceduri. Câţiva, puţini, mai calmează spiritele, arătând că nu este posibil vreun salvator, doar presiune socială întru dezvoltare – mai precis, o modernizare a valorilor. La final, unul dintre economiştii implicaţi în fosta guvernare îndrăzneşte să arate şi ce nu e de resetat, ci doar de continuat.
 
Repararea disfuncţionalităţilor sistemului democratic nu poate fi realizată decât împreună, de partide şi societatea civilă. Democraţia românească dă testul maturităţii. De Claudiu Crăciun 
 
Note sociologice pe marginea protestelor recente. De Iulian Săndulescu
 
Două discuţii, colate, pe marginea Micii Revoluţii din Noiembrie, cu politoloaga Mihaela Miroiu, care a urmărit pe viu întreaga tranziţie românească, şi cu cercetătorul Radu Silaghi-Dumitrescu, foarte atent la „reactivii” din societate. 
 
Provocarea viitorului stă mai puţin în succesul unei noi Românii, cât în depăşirea tarelor trecutului. Resetarea cere repunerea sistemelor educaţional, sanitar şi social în parametrii normalităţii. De Sorin Adam Matei 
 
Condiţiile pentru intrarea unor forţe noi în competiţa politică din 2016 sunt întrunite. Cum ar trebui să arate ‘Alternativa 2.0’? De Sebastian Burduja 
 
Unele dintre revendicările „străzii” ţin de nivelul dezvoltării sociale post-decembriste. Încă dinaintea lui noiembrie, întrebam: „Vedeţi, măcar la orizont, o garnitură politică – la putere sau în opoziţie – capabilă să genereze local, apoi să şi administreze, politici de dezvoltare economică şi socială accelerată în România?” O analiză a profesorului Vladimir Pasti: „Dezvoltarea este condiţionată de o societate care presează pentru dezvoltare”.
 
Cum ieşim din economia politică de periferie? De Elena Calistru
 
De Codru Vrabie 
 
Relansarea economică din ultimii ani este greu de contestat. Ce ar trebui restartat şi ce nu în economia românească. De Cristian Socol 
 
 
#capitolul3
 
Gânditorii Globali ai anului 2015 
 
Dacă evenimentele din 2014 – de la ascensiunea Statului Islamic la invadarea Ucrainei de către Rusia – au lăsat impresia unei fracturări a lumii, anul 2015 demonstrează că unele răni se pot vindeca. Acordurile istorice cu Iranul, Cuba sau Grecia au fost finalizate după luni, chiar decenii, de negocieri dure şi aprinse. Numitorul comun, politic, economic sau moral, a învins, în cele din urmă, puterea diferenţelor. Alte poveşti dovedesc că opinia publică, oricât de intransingentă pare, poate fi schimbată: atât în Statele Unite, cât şi în fervent catolica Irlandă, de exemplu, căsătoriile homosexuale sunt acum legale. Totuşi, în pofida acestor direcţii pozitive, lumea nu fost încă vindecată. Gânditorii Globali din paginile care urmează arată că – din Washington în Raqqa, din Kabul în Atena – lupta continuă. Deşi unii dintre ei pun piedici, mult mai mulţi au venit cu idei care ar putea promite umanităţii un viitor mai bun. 
 
Decidenţii 
A ajunge la un acord este arareori uşor. În acest an, totuşi, diplomaţii şi politicienii s-au reunit pentru a deschide uşi de mult închise, precum în cazul Iranului sau al Cubei, pentru a aduce Grecia înapoi de pe marginea prăpastiei (cel puţin pentru moment) şi pentru a răspunde unei crize a refugiaţilor de proporţii epice. Alţi Gânditori Globali au generat titluri pentru creionarea de politici externe feministe, pentru combaterea încălzirii globale în pofida limitărilor economice semnificative ale unei ţări sărace sau prin faptul că au plasat ştiinţa în centrul dezvoltării naţionale. Fie că a vrut să facă bine sau rău, această cohortă a avut soluţii pentru unele dintre cele mai importante probleme globale.
 
Ceaţa schimbării 
Acordul cu Iranul este istoric şi pragmatic. Dar nu este revoluţionar. De Robin Wright 
 
Provocatorii 
Nicio credinţă nu a fost suficient de înrădăcinată, nicio instituţie suficient de solidă şi nicio cauză prea dificilă pentru aceşti Gânditori Globali, încât să nu le abordeze cu dorinţa de a aduce schimbarea. Unii dintre ei au vizat corupţia din organizaţii atât de puternice încât erau considerate intangibile. Unul şi-a dat viaţa pentru a proteja istoria antică. Altul a unificat facţiunile politice arabe din Israel. Iar mai mulţi au pus piedici dictatorilor, oligarhilor şi intereselor puternice prin cererea sau crearea de reforme guvernamentale. Cu alte cuvinte, fiecare dintre aceşti gânditori a demonstrat că până şi vacile sacre pot fi răsturnate. 
 
Profeţia pesimistului 
Disperarea intelectualilor europeni ar putea anunţa noul val continental al unei politici periculoase. De Adam Kirsch 
 
Inovatorii 
O aplicaţie iPhone pentru a servi ca ochi pentru orbi. O carte cu pagini care curăţă apa murdară. Un dispozitiv care transformă un smartphone într-un microscop capabil să diagnosticheze boli tropicale. Un proces pentru creşterea oaselor într-un laborator folosind celule stem umane. Un index digital care acordă note companiilor în funcţie de susţinerea pe care o acordă egalităţii de gen. Munca revoluţionară a acestor Gânditori Globali serveşte de instantaneu pentru salturile pe care tehnologia le-a efectuat în cursul anului 2015, şi pentru binele pe care acest progres îl poate face pentru sănătate, drepturile omului, securitate şi altele. 
 
Avocaţii 
Aceşti Gânditori Globali au fost solidari cu populaţiile cele mai vulnerabile ale planetei, de la indivizi transsexuali sau victime ale abuzurilor sexuale la minorităţi etnice si civilii captivi în zone de război. Au folosit reţelele sociale pentru a dezvolta mobilizări politice fără precedent, au creat locuri sigure pentru discuţii în societăţi care limitează libertatea de exprimare şi au educat publicurile asupra subiectelor tabu. Unii dintre ei au fost agresaţi din cauza activităţii lor. Unul a supravieţuit unei tentative de asasinat; altul nu a fost atât de norocos. Însă, indiferent de riscurile asociate, pentru aceşti susţinători de cauze, lupta pentru justiţie a fost o nevoie. 
 
Mai multă putere 
De ce duc Vladimir Putin şi Yoweri Museveni o luptă pierdută împotriva libertăţilor sexuale. De Mark Gevisser 
 
Artiştii 
Acoperind un spectru larg – rap, operă, sculptură, regie de film şi altele –, aceşti Gânditori Globali au în comun credinţa că arta serveşte un scop mai înalt. S-au ridicat prin versurile împotriva Statului Islamic, au creat imagini apocaliptice pentru a avertiza asupra pericolelor poluării, au turnat genurile teatrale în noi matriţe pentru a evidenţia noi filoane creative şi au construit un parc tematic care pune sub lupă eşecurile culturii occidentale. Dacă întreaga lume este o scenă, ei au pus reflectoarele pe probleme majore şi pe perspective care necesită mai multă atenţie din partea audienţei globale. 
 
Vindecătorii 
Mulţi dintre aceşti Gânditori Globali au înregistrat premiere: dezvoltarea primelor unelte pentru lupta cu Ebola, dezvoltarea primei metode viabile de păstrare a inimilor pentru transplant în condiţii bune fără a fi nevoie să fie îngheţate şi copierea organelor umane astfel încât, pentru prima dată, animalele să nu mai fie necesare pentru teste. Între timp, alţi gânditori globali s-au întors la fundamente, sau chiar la istoria antică: săpând după noi antibiotice, de exemplu, sau încercând să reînvie mamuţii blănoşi. Însă cu toţii s-au aflat pe o direcţie comună – protejarea şi îmbunătăţirea sănătăţii lumii. 
 
Păzitorii 
De la amvonul Vaticanului la comunităţile aborigene ale Australiei, de la sălile Naţiunilor Unite la orezăriile Vietnamului, aceşti Gânditori Globali şi-au folosit influenţa cu speranţa de a curăţa planeta. Au liberalizat preţul combustibililor într-un important stat producător de petrol, au alungat maşinile dintr-un oraş de două milioane de locuitori, au documentat sufocanta poluare a aerului din China, au folosit staruri ale muzicii pop pentru a promova energia solară în Africa. Campaniile lor au fost foarte diferite, dar mesajul este acelaşi: lumea trebuie să înceteze să ignore schimbările climatice, până nu e prea târziu.
 
Cronicarii 
Aceşti Gânditori Globali au demonstrat că orice poveste are nu doar două feţe – ci mai multe. Sondând abisurile conflictelor, ale inegalităţilor şi ale neajunsurilor din jurul lumii, ei au documentat teroarea traiului sub dominaţia Statului Islamic, au revenit la vechi figuri de stil pentru a descrie violenţa lumii drogurilor din Mexic şi au dat glas indivizilor reduşi la tăcere pentru vina de a fi homosexuali sau transsexuali. Câţiva dintre ei chiar s-au scuturat de constrângerile pământeşti, căutând izvoarele vieţii şi elementele care o fac posibilă pe suprafaţa unei comete şi la hotarele sistemului solar. O parte din relatările lor au generat proteste, dezbateri, chiar reforme. Altele au inspirat cel puţin admiraţie.
 
Mogulii 
Chiar şi titanii corporatişti, cunoscuţi că au drept singură grijă protejarea bilanţurilor, pot, câteodată, să facă ceea ce trebuie – mai ales cu un imbold de la gânditori vizionari. Liderii de afaceri ce se înscriu în această categorie au înlesnit proaspeţilor părinţi să-şi ia liber pentru copii, au facilitat accesul la telefoane mobile ieftine pentru săracii din India, au investit în start-up-uri fondate de femei (din care există teribil de puţine în lume) şi au căutat să îndepărteze adânc înrădăcinate prejudecăţi legate de gen şi rasă. Împreună au arătat că progresul este posibil, fie în birouri, fie în fabrici.
 
 
#capitolul4
 
foişor
 
mappa mundi 
Crearea super-eroinei moderne
De ce cruciatele din benzile desenate nu au nimic de-a face cu femeile din viaţa reală care au schimbat lumea in 2015. de David Rothkopf 
 
securitate 
Camuflaje şi pericole 
Oare riscantele misiuni de spionaj americane din Marea Chinei pot provoca un război cu Beijingul? de James Bamford 
 
energie 
Pariul verde 
Poate India să evite repetarea greşelilor murdare ale Chinei? de Keith Johnson
 
economice 
Clubul beneficiilor parentale 
Politicile generoase ale concediilor de maternitate şi paternitate de la Netflix şi Virgin ar putea semnala o schimbare pe piaţa globală a muncii. de Debora L. Spar
 
ghidul 
Prin Kigali
Alex Ngarambe indică unde poţi să mănânci posho, să asculţi muzică locală şi să simţi istoria tragică a Rwandei. interviu de Julia Steers
 
futuristul 
Prezicerea catastrofelor 
de Jake Scobey-Thal 
În urma acordului nuclear cu Iranul, senatoarea americană Lindsey Graham a afirmat că preşedintele Barack Obama a creat „o posibilă sentinţă la moarte pentru Israel” şi că acordul este „cel mai periculos şi mai iresponsabil pas pe care l-am văzut-o în istoria recentă din Orientul Mijlociu”. În timp ce remarcile sale ar putea fi interpretate drept simple manevre de politică partizană, ele pot fi, de asemenea, văzute şi ca parte dintr-o manieră şi mai sinistră de leadership: avertismente tip „anunţă potopul şi afirmă-te astfel”. Fie că e vorba despre slăbiciunea monedei euro sau de viitorul unui Sudan de Sud independent, negociatorilor, generalilor, politicienilor şi analiştilor nu le este teamă de preziceri riscante, cu diferite grade de îndeplinire. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: