Viktor Orban stârneşte un scandal major la Strasbourg. Reacţii: „În Ungaria, democraţia este golită de sensul său“

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Viktor Orban susţine introducerea pedepsei cu moartea în Ungaria FOTO Bloomberg
Viktor Orban susţine introducerea pedepsei cu moartea în Ungaria FOTO Bloomberg

Nu e la prima ieşire controversată, dar de data asta a reuşit să stârnească reacţii foarte dure, ba chiar a fost evocată ameninţarea cu penalizarea supremă, ridicarea dreptului de vot în termenii art.7 al Tratatului.

Cu excepţia notabilă a colegilor săi din grupul PPE – ca întotdeauna strâns uniţi într-un gest de solidaritate absolută cu colegul lor de convingeri politice şi comportamente europene, ceilalţi au tras un urlet de indignare la auzul pledoariei făcute în favoarea dreptului Ungariei de a redeschide dezbaterea privind reintroducerea pedepsei cu moartea.

Să nu uităm, condiţie absolută în negocierea aderării fiecărei ţări la UE a fost tocmai abolirea pedepsei cu moartea.

La finele lunii aprilie, Orban anunţase deja ceva asemănător, dar păruse să lase la o parte ideea în favoarea unei alte teme dragă sufletului său: apărarea cu orice preţ a acordului cu Federaţia Rusă (în valoare de 10 miliarde euro) pentru construcţia a două noi blocuri la centrala de la Paks (aşa-numitul Paks II, cu tehnologie şi asistenţă exclusiv rusească, în plus cu furnizare exclusivă de combustibil nuclear din partea prietenilor ruşi pentru reactoare ce poartă marca producătorilor unităţilor similare de la Cernobîl).

Acum, Orban pare mai nervos şi mai intransigent decât oricând.

Nervos deoarece există posibilitatea ca, în curând, Comisia Europeană să blocheze acordul său cu ruşii, interzicând construirea unor facilităţi nucleare care să depindă exclusiv de un singur furnizor care, astfel, ar controla piaţa pe zeci de ani şi ar reprezenta, la modul cel mai evident, o sursă de nelinişte în plus în foarte delicata relaţie în domeniul energetic între UE şi Rusia.

Instransigent este pentru că are în spate forţa unui lobby profesionist, extrem de puternic, influent şi cu acţiune instantanee, cel reprezentat de multe decenii de diaspora maghiară. În plus, relaţia sa cu totul privilegiată cu Vladimir Putin îl face deosebit de interesant ca un canal de negociere pentru situaţii de urgenţă, la aceasta adăugându-se forţa de persuasiune a Ungariei la nivelul Grupului Vişegrad.

Un al treilea argument – care ar putea explica tăcerea complice şi susţinerea necondiţionată de grupul PPE – este că dreapta europeană se află acum în plină operaţiune – foarte delicată şi totdată de durată – de recuperare a terenului pierdut în faţa extremei-drepte. Ideea pe care se lucrează este preluarea temelor de campanie majore ale extremei-drepte, reşaparea lor şi aducerea în dezbatere publică, la început cu titlu de balon de încercare şi, în funcţie de răspuns, transformarea lor în temă proprie de campanie politică. Cu variuanta de rezervă mereu la îndemână ca o asemenea campanie să lanseze un semnal pozitiv către susţinătorii de acum ai extremei-drepte, posibil de adus în formula susţinerii unui candidat comun.

Dintre temele clasice vehiculate de extrema-dreaptă, reintroducerea pedepsei cu moartea reprezintă una dintre ideile favorite, răspuns direct stării din ce în ce mai problematice a „peisajului de securitate” din mai multe ţări europene. Problemă foarte uşor de corelat cu cea a imigranţilor ilegali, a lipsei de mecanisme judiciare pertinente care să frâneze criminalitatea etc.

Mesajul dur şi inutil al Preşedintelui Comisiei Europene pentru Viktor Orban. Nu avem nevoie să discutăm despre lucruri evidente. Carta UE a drepturilor fundamentale interzice pedeapsa cu moartea şi domnul Orban ar trebui să-şi clarifice imediat poziţia indicând faptul că Ungaria nu are intenţia să aplice pedeapsa cu moartea. Dacă asta intenţionează, atunci vom declanşa lupta. Jean-Claude Juncker, Preşedintele Comisiei Europene – 30 aprilie 2015.

Şi atunci, apare ca prin minune un discurs dur de tip Viktor Orban – foarte uşor de descifrat în Ungaria sa natală de prietenii săi din zona dreptei şi, mai ales, a extremei-drepte, dar interesant şi pentru PPE în sensul că, astfel, are posibilitatea directă de a evalua impactul unei poziţii extreme în domeniu.

Dar, în aceeaşi măsură, poate evalua şi forţa răspunsului advers.

„Antrenaţi ţara dumneavoastră într-o derivă democratică totalmente incompatibilă cu valorile noastre umaniste şi democratice europene. Majoritatea aritmetică este o condiţie necesară a democraţiei dar nu este – şi nu va fi niciodată – co-condiţie suficientă. În realitate, dumneavoastră practicaţi tirania majoritară. Remarcile dumneavoastră privind pedeapsa cu moartea, întrebările propuse de dvs. care manipulează şi sugerează răspunsuri binevoitoare sunt tot atâtea metode în contravenţie absolut totală cu spiritul şi litera trataelor noastre....Încălcaţi fără reţinere principiile cele mai sacre ale UE şi ale statului de drept. Duceţi magnificul dvs. popor pe un drum împotriva istoriei. Cu toate astea, maghiarii au plătit deja scump preţul totalitarismului“ – a afirmat deputatul european Louis Michel, fost Ministru de Externe al Belgiei şi Comisar European.

În Ungaria, adevărata problemă este modul în care democraţia este golită de sensul său, este o democraţie care nu va fi decât o cochilie goală“– spunea, la rândul său, Gianni Pittella, şeful grupului socialiştilor.

Dar cea mai gravă replică aparţine prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, care a spus că „reintroducerea în Ungaria a pedepsei cu moartea ar duce la aplicarea articolului 7 din Tratat....într-un asemenea caz, nu vom ezita nicio secundă!“.

Chiar vorbesc serios sau este un joc politic pentru a da bine în faţa propriului electorat?

Cred că prima variantă este reală (sau cel puţin sper) deoarece gestul domnului Orban pune întreaga diplomaţie europeană într-o poziţie mai mult decât ridicolă şi creează un precedent primejdios, cu consecinţe mortale. La propriu. Nu uitaţi că UE (şi fiecare ţară membră în parte) îşi bazează negocierile cu ţările terţe pe principiul că europenii pot cere, pleda sau argumenta ca cetăţenii UE să nu fie condamnaţi la moarte în ţările în care această pedeapsă este legală, bazându-se pe un principiu de reciprocitate. Anume că „la delicte egale, cetăţenii statelor respective, arestaţi în UE pentru fapte comise pe teritoriul european nu pot fi condamnaţi la moarte şi nici nu se acceptă extrădarea lor în ţări unde este prevăzută condamnarea la moarte“.

Sigur, nu întotdeauna s-a putut negocia în aceşti termeni, dar de multe ori viaţa unor oameni a putut fi salvată. Demers care, brusc, poate fi pus sub semnul întrebării.

Şi atunci, doamnelor şi domnilor, să fim pregătiţi de apariţia unor anunţuri ca cel foarte recent, oficial, difuzat în Arabia Saudită care angajează în urgenţă opt „funcţionari religioşi“, mai precis călăi. Cu specializare în mânuitul sabiei, deoarece execuţiile se fac prin decapitare şi în public.

Cred că este inutil să întrebăm care au fost poziţiile exprimate de europarlamentarii români. De ce s-ar fi exprimat? De ce să-i intereseze? Disperantă indiferenţă...

Poate, Doamne fereşte şi apără, să aibă dreptate, totuşi, Viktor Orban când, pe 12 mai anul acesta, la Băile Tuşnad, cu ocazia celei de-a doua întâlniri mondiale a Fundaţiei „Prietenii Ungariei“ spunea aceaste vorbe memorabile:

„Cum oare se face că în timp ce europenii – inclusiv noi – apărăm democraţia în faţa sistemelor nedemocratice, acestea sunt cele care au azi cel mai mare succes? Oare – aşa cum ne place să credem, democraţia va mai fi un bun sistem politic în deceniile următoare?”.

Dacă asta nu vă trezeşte spaima, atunci, fiţi liniştiţi, nimic nu vă poate clinti din optimismul durabil, sănătos şi autosuficient al spaţiului carpato-danubiano-pontic. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite