VIDEO UE încearcă să obţină o o coeziune internă privind recunoaşterea Kosovo

Uniunea Europeană încearcă să obţină o coeziune internă în privinţa recunoaşterii Kosovo, după avizul Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), care a adus presiuni suplimentare asupra statelor care nu recunosc independenţa, comentează AFP.

Dezbaterea privind recunoaşterea Kosovo va reîncepe după avizul Curţii, a afirmat un alt diplomat, înaintea reuniunii de luni a miniştrilor europeni de Externe, care vor discuta despre situaţia din regiunea Balcanilor.

Subiectul statutului fostului teritoriu sârb, cu populaţie majoritar albanofonă, este sensibil pentru Uniunea Europeană, deoarece cinci dintre cele 27 de state membre - România, Spania, Grecia, Slovacia şi Cipru - refuză să recunoască secesiunea Kosovo.

Toate cele cinci ţări se tem că acest precedent riscă să încurajeze tendinţe separatiste pe teritoriul lor, din partea catalanilor sau bascilor în Spania, a minorităţilor ungare din România sau Slovacia sau a turcilor din Cipru.

Diferenţele de opinie au un efect negativ într-un moment în care Europa consideră stabilizarea Balcanilor de Vest drept un test pentru diplomaţia sa, după crearea postului de Înalt reprezentant pentru politică externă cu prerogative extinse, care ar urma să coordoneze acţiunile externe ale UE.

Ţările care nu recunosc independenţa Kosovo şi-au menţinut poziţia, însă sunt supuse unor presiuni tot mai mari.

Încurajez toate statele care nu au făcut-o încă să recunoască Kosovo, a declarat ministrul britanic de Externe, William Hague, iar Statele Unite au transmis un mesaj similar.

Unele semne de flexibilitate sunt deja perceptibile. Cele 27 de state UE - inclusiv cele cinci care nu recunosc independenţa Kosovo - au convenit în cursul acestei săptămâni, după discuţii dificile, asupra unei reacţii comune faţă de avizul CIJ, care subliniază că acesta deschide o nouă fază şi că viitorul Serbiei şi al Kosovo se situează în cadrul Uniunii Europene.

Ţările care dau dovadă de reticenţă au încercat însă să evite situaţia în care avizul CIJ ar fi utilizat de Serbia sau Kosovo pentru a agrava situaţia. Michael Emerson, analist la Center for European Policy Studies, consideră că decizia Curţii ar putea încuraja aceste ţări să ia o nouă decizie, în favoarea recunoaşterii în viitor a independenţei.

UE speră că, pe termen lung, perspectiva aderării va convinge chiar şi Serbia să adopte o poziţie mai flexibilă. Pe termen scurt însă, ţările europene încearcă să ofere asigurări statelor care se tem că avizul CIJ poate deveni un precedent, iar ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a insistat că avizul CIJ privind Kosovo se referă la o situaţie particulară.

Totuşi, în ţările europene există temerea că avizul a deschis o adevărată "cutie a Pandorei".

Este evident o mană cerească pentru regiunile unde aspiraţiile de independenţă se manifestă puternic. Mă gândesc la Catalunia, dar şi la Flandra, respectiv la minoritatea francofonă care trăieşte în zona de periferie flamandă a oraşului Bruxelles, a apreciat Jule Gheude, reprezentant al Gewif, mişcare care militează pentru alipirea regiunii belgiene Valonia la Franţa.