Slovenia, cândva elevul-model al Uniunii Europene, la un pas de a cere ajutor troicii
0
Slovenia, considerată în trecut „povestea de succes” a Uniunii Europene, încearcă să evite cu orice preţ să devină cea de-a şasea ţară din zona euro care cere ajutor de la creditorii internaţionali, însă rata şomajului, care a atins anul acesta o valoare record în ultimii 14 ani, şi creşterea lentă a economiei par să pună beţe în roate noului guvern de la Ljubljana.
„Creşterea economică scade continuu de câţiva ani, iar şomajul s-a dublat comparativ cu anul 2008. Principalele bănci ale ţării se află în pragul falimentului. Este o stare pe care Slovenia nu a mai cunoscut-o până acum, fiindcă ţara era privită ca un elev-model între noii membri ai UE”, notează Deutsche Welle.
Pentru a evita un eventual împrumut de la troică - Banca Central Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană -, guvernul de centru-stânga la Ljubljana, condus de Alenka Bratusek, pusă în funcţie în urmă cu mai puţin de două luni, a adoptat un plan de austeritate, prin care intenţionează să economisească 540 de milioane de euro. Într-o conferinţă de presă, premierul Alenka Bratusek a subliniat că planul este unul crucial pentru asanarea sectorului bancar şi pentru stimularea creşterii economice.
„Toate ţările care au fost în pericol au cerut ajutor ceea ce nu place guvernelor, pentru că. în anumită măsură, trebui să dea socoteală şi să asculte de puteri străine, precum BCE sau CE, IMF sau toate trei împreună”, a declarat Johan van Overveldt pentru „Russia Today”.
Guvernul plănuieşte să privatizeze parţial 15 companii de stat, printre care şi a doua mare bancă din Slovenia, Nova Kreditna Banka Maribor, aeroportul din Ljubljana, compania aeriană Adria Airways şi operatorul telecom Telekom Slovenija. De asemenea, Bratusek a informat că Taxa pe Valoarea Adăugată va creşte de la 20 până la 22%, începând cu luna iulie, iar o nouă taxă pe proprietate va fi introdusă de la 1 ianuarie 2014.
Planul de austeritate trebuie să treacă de Parlament, ca să fie propus Comisiei Europene, care momentan s-a abţinut de la a face recomandări Sloveniei.
Criza financiară în care se află Slovenia încă din 2011 se datorează, în principal, unor bănci, cinci la număr, toate controlate de stat. Sectorul bancar sloven se confruntă cu credite cu probleme în valoare de aproximativ şapte miliarde de euro, aproximativ 20% din Produsul Intern Brut. De aceea, guvernul sloven încearcă să găsească o metodă de a susţine băncile şi de a evita colapul întregului sistem bancar sloven.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează că Slovenia, care a intrat în zona euro în 2007, ar putea avea nevoie în acest an de împrumuturi de 3 miliarde euro pentru a finanţa bugetul, a plăti datoriile scadente şi a sprijini băncile de stat aflate în dificultate. Potrivit estimărilor FMI, cele mai mari 3 bănci slovene, la care statul deţine participaţii importante sau majoritare, au nevoie de recapitalizări în valoare totală de 1 miliard de euro.
Autorităţile de la Ljubljana au luat o gură de aer săptămâna trecută, când au reuşit să lanseze două emisiuni de obligaţiuni în valaore totală de 3,5 miliarde de euro, însă vor fi nevoite să revină pe piaţă înainte de primul trimestru al anului următor, când ajunge la maturitate o emisiune de bonduri pe cinci ani în valoare de 1,5 miliarde de euro.
Se încarcă comentariile...
