Mai mult, faţă de candidaţii români există o mulţime de reticenţe, ceea ce descurajează şi mai mult implicarea în politică. Prin urmare, avem o voce foarte slabă, chiar şi în ţările cu comunităţi foarte mari, ca Italia sau Spania. Cei care se implică în politica locală sunt oameni curajoşi, care îndrăznesc să îşi asume o prezenţă publica cu multe responsabilităţi.

Vă propun să îl cunoaştem pe Vasilică Galoi, originar din Vaslui, candidat la alegerile locale din Palermo, regiunea Sicilia.

Ciprian Apetrei: Cum aţi ajuns să candidaţi la alegerile locale din Italia? Vă rog să ne vorbiţi despre parcursul dumneavoastră personal şi profesional.

Vasilică Galoi: În vara lui 2003, la 32 de ani, am ajuns în Palermo, am fost atras de frumuseţea locului, mirajul mediteranean, spiritul latin şi căldura oamenilor. Am început munca într-un azil de bătrâni, Casa de riposo, unde am continuat până în 2010,  în paralel din 2007 până în ziua de azi lucrez ca infirmier prelevator, colaborator profesional la un laborator de analize medicale. A fost destul de greu, dar viaţa m-a învăţat că doar prin seriozitate, muncă şi sacrificii capeţi respectul şi aprecierea comunităţii.

Dorind să aduc un strop de Acasă comunităţii româneşti (în continuă creştere) din zonă, am deschis un magazin alimentar cu produse româneşti în Marsala, ulterior din 2014 un mic restaurant cu specific românesc, în Palermo, „Hanul Ancuţei”. Ca pentru mulţi alţii, pandemia m-a determinat să suspend, momentan, activitatea restaurantului.

Trei motive pentru a vă vota.

V.G: Prin natura jobului (recoltare probe la domiciliu) am cunoscut o mulţime de localnici. Cu trecerea anilor, şi din discuţii atât cu localnicii cât şi cu românii stabiliţi în zonă, am decis să mă implic în politică şi viaţa socială a comunităţii palermitane, dorind ca prin contribuţia mea să uşurez atât integrarea conaţionalilor din comunitate, cât şi înlesnirea înţelegerii şi acceptării de către localnici a prezenţei româneşti în zonă. De asemenea, dorinţa de a schimba ceva în bine atît în viaţa cotidiană a oamenilor, cât şi faţa metropolei care m-a adoptat.

Sunteţi implicat şi în politica românească. Cum se împacă cele două activităţi?

V.G: Da, sunt implicat în viaţa politică din România, fiind membru PNL Diaspora. Atât PNL, cât şi Forza Italia, partidul pentru care candidez local, sunt partide de centru dreapta moderate, având aceeaşi orientare politică liberală, ambele formaţiuni politice find membre în marea familie PPE (Partidul Popular European).

În general, în Europa, românii se implică puţin în politica locală a ţărilor în care locuiesc. Credeţi că se vor mobiliza să vă voteze? Pe ce alte voturi vă bazaţi?

V.G: Comunitatea românească din Palermo este estimată la peste 3000 de persoane. Tocmai acesta este unul dintre motivele pentru care candidez, în dorinţa de a face auzită vocea noastră la nivelul autorităţilor locale, cu speranţă că în viitor vom fi mai mulţi români implicaţi politic pe plan local.

Mă bazez pe voturile cetăţenilor italieni cu care am interacţionat direct de-a lungul timpului şi a căror încredere şi respect le-am câştigat, cit şi pe votul conaţionalilor mei, pe care îi indemn să voteze pentru un viitor mai bun al comunităţii româneşti, pe plan local.

Suntem deja la a doua generaţie de emigranţi. Copiii născuţi, în Italia, din părinţi români, sunt mai mult italieni sau români? Cum vedeţi situaţia lor peste încă o generaţie, când îşi vor educa, la rândul lor, copiii?

V.G: La aceasta întrebare vă răspund din experienţă personală.Nepoţii mei sunt născuţi în Italia, urmează sistemul educaţional italian. Acasă, vorbind româneşte, încercăm să-i învăţăm tradiţiile şi cultura noastră (proverbe, literatură) încercând să-i facem mândri de originile părinţilor, bunicilor lor.

Sper ca prin implicarea mai profundă în viaţa politică locală, cât şi prin sprijinul substanţial al politicienilor de acasă, să putem avea şcoli cu predare în limba maternă pentru educarea generaţiilor viitoare în spirit românesc.

Ce putem învăţa de la italieni? Ce îi putem noi învăţa pe ei?

V.G: Originile noastre comune (latine) ne fac foarte asemănători: primitori, generoşi, veseli, şi nu în ultimul rand familişti convinşi: sacra famiglia. Eu cred că, de-a lungul timpului, am demonstrat seriozitate în muncă, spirit de sacrificiu şi dorinţă de integrare în comunitatea locală.