Analiză realizată de C. Ioana*

Opera lui Böjte Horváth István reliefează o hartă şi un amfiteatru care simbolizează coeziunea centrelor de teatru din interiorul şi din afara Ungariei, aşa cum erau înainte de Tratatul de la Trianon, potrivit unui comunicat al Teatrului Naţional din Budapesta transmis agenţiei ungare de ştiri MTI.

Monumentul va fi completat de o expoziţie virtuală, care poate fi accesată de pe statuie folosind un cod QR. Compilaţia documentară, realizată sub egida Muzeului Naţional şi a Institutului de Istorie a Teatrului/ Országos Színháztörténeti Múzeum és Intézet /OSZMI, trece în revistă marile centre teatrale maghiare permanente şi temporare care şi-au desfăşurat activitatea în perioada 1918-1920.

În comunicatul Teatrului Naţional se specifică faptul că 44 dintre cele 70 de teatre cu spectacole regulate în limba maghiară şi 6 dintre cele 10 centre teatrale majore au rămas în afara graniţei Ungariei, după Tratatul de la Trianon. Conform articolului „Teatrele noastre răpite”, publicat în Anuarul vieţii teatrale din 1921, înainte de război existau 10 oraşe maghiare cărora Asociaţia Naţională a Actorilor şi Ministerul Culturii din Ungaria le acordau licenţe de teatru de primă clasă, printre acestea numărându-se: Cluj-Napoca, Arad, Oradea, Timişoara, Bratislava şi Košice (Slovacia).

Potrivit comunicatului: „Toate acestea au fost transferate statelor succesoare şi au reprezentat nu doar pierderea clădirilor, dispariţia spectacolelor în limba maghiară destinate populaţiei din zonele transfrontaliere, ci şi privarea populaţiei de limba sa maternă. Autorităţile din România, Cehoslovacia, Serbia şi Croaţia au împiedicat uneori chiar prin forţă funcţionarea instituţiilor maghiare de teatru. De exemplu, la Cluj-Napoca, al doilea centru de teatru ca importanţă, după Budapesta, în data de 01.10.1919, colectivul teatral a fost îndepărtat utilizându-se forţa armată”.

La inaugurarea monumentului (afişul în fotografie) au susţinut discursuri: istoricul Áron Máthé - vicepreşedintele Comisiei pentru Comemorarea Naţională, sculptorul István Böjte Horváth şi actorul József Szarvas. Au participat dansatorii populari István Berecz şi Nóra Kovács-Gál, Mihály Rosonczy-Kovács şi orchestra sa, precum şi Péter Herczegh, actor al Teatrului Naţional.

„Macbeth-ul lui Orbán”. Cine este Vidnyánszky Attila? „Naţiune, patrie şi creştinism”

Vidnyánszky Attila împreună cu premierul Viktor Orban. Sursa aici.

Din informaţiile disponibile în mediul online (aici, aici, aici şi aici) (2021), reiese că directorul Teatrului National, Vidnyánszky Attila, s-a născut în Beregszász, Transcarpatia/Ucraina Subcarpatică (URSS, 08.03.1964), este regizor, fost luptător şi boxer, deţinând, în prezent, funcţii de conducere în instituţii ungare cheie:

  • membru al Comisiei de decernare a premiilor Kossuth şi Széchenyi;
  • administratorul Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică din Budapesta/ Színház- és Filmművészeti Egyetem/SzFE, prin calitatea sa de preşedinte al Consiliului de administraţie al Fundaţiei pentru Artă Teatrală şi Cinematografică / Színház- és Filmművészetért Alapítvány (din septembrie 2020);
  • preşedintele Comisiei pentru Artă Teatrală, organism decizional al Ministerului Resurselor Umane din Ungaria;
  • preşedinte al Societăţii Ungare de Teatru/ Magyar Teátrumi Társaság;
  • prorector al Facultăţii de Arte Rippl-Rónai din cadrul Universităţii Szent István, responsabil cu furnizarea de educaţie artistică de înaltă calitate;
  • director artistic al Întâlnirii Internaţionale de Teatru ”Imre Madách”/ Madách Imre Nemzetközi Színházi Találkozó/MITEM;
  • director general al Teatrului Dramatic Maghiar Judeţean din Transcarpatia/ Kárpátaljai Megyei Magyar Drámai Színház;
  • fondator şi membru al Comitetului Administrativ al Programului Déryné, finanţat cu miliarde de forinţi de către Statul ungar.

Dariusz Kalan, corespondent din Varşovia pentru Europa Centrală, al publicaţiei Foreign Policy, într-o analiză intitulată „Macbeth-ul lui Orbán - Figura tragică din spatele eforturilor liderului populist ungar de a reface teatrul ţării sale”, care prezintă ascensiunea şi conexiunile lui Vidnyánszky cu partidul Fidesz şi premierul Orbán Viktor, a remarcat că „anii de influenţă puternică asupra lumii teatrului ungar i-au adus reputaţia de <papă>, <mesia>, <demon>, <titan>, în rândul adversarilor şi susţinătorilor”.

De asemenea, autorul materialului menţionează că într-un interviu acordat postului ungar de televiziune ATV, Vidnyánszky a declarat că SzFE ar trebui să se concentreze mai mult pe „naţiune, patrie şi creştinism”.

Cine este sculptorul Böjte Horváth István? Obsesia Trianonului sau arta cu „tendinţă”

Böjte Horváth István (1972, Budapesta) este membru fondator al Simpozionului Zalaszentgrót şi al Asociaţiei de Artă ”Villa Negra”/ Villa Negra Művészeti Egyesület (comunitate/”colonie” de artişti unguri, înfiinţată în 2004), printre ai căror finanţatori se numără şi: Fondul Cultural Naţional/Nemzeti Kulturális Alap, Academia Ungară de Arte/Magyar Művészeti Akadémia, Fondul Naţional pentru Cooperare/Nemzeti Együttműködési Alap, Ministerul Patrimoniului Cultural Naţional/ Nemzeti Kulturális Örökség Minisztériuma, Bursa de Valori din Budapesta/ Budapesti Értéktőzsde.

Pe site-ul Asociaţiei de Artă ”Villa Negra”, la rubrica modalităţi de finanţare a organizaţiei apare mesajul: ”Recompensăm sprijinul sponsorilor noştri cu lucrările noastre de artă”.

Böjte Horváth István este cunoscut pentru opţiunile sale artistice menite să „dezvolte patriotismul publicului” şi „tradiţiile ungare” (vezi statuia lui Arpad, realizată, educativ, de acelaşi sculptor), şi nu este la prima sculptură cu mesaj ”trianonic”, în 2007, a colaborat la crearea ”Monumentului Trianon”/ Trianon-emlékmű, amplasat în oraşul ungar Veresegyház (03.06.2007).

Un eveniment de partid şi de stat. Reţeaua regimului Orban se pune în mişcare

Dincolo de episodul în sine, unul dintre multele altele în care revizionismul ungar pulsează regulat şi indecent, important este să înţelegem că există o întreagă logistică guvernamentală pusă în slujba acestui proiect.

Pentru a înţelege deci mizele acestui episod, trebuie văzut inclusiv cine a promovat evenimentul. După cum vom vedea, s-a pus în mişcare toată aparatura „de partid şi de stat” a regimului Orban, pentru a promova un eveniment „cultural”, de factură revizionistă, inclusiv din perspectiva alegerilor care stau să vină.

Evenimentul a suscitat, aşadar, interesul surselor pro-guvernamentale, care au diseminat întregul text al comunicatului Teatrului Naţional din Budapesta:

  • Magyar Nemzet (30.11.2021, titlu: ”Teatrul Naţional ridică un monument intitulat Trianonul Teatrelor Maghiare”) este o publicaţie deţinută de Mediaworks Zrt./Mediaworks Hungary Company Ltd, al cărei proprietar este Fundaţia Central Europeană pentru Presă şi Mass-Media/Közép-Európai Sajtó és Média Alapítvány/KESMA;
  • Hirado.hu (30.11.2021, titlu: ”Teatrul Naţional din Budapesta ridică un monument intitulat Trianonul Teatrelor Maghiare”) este un portal de ştiri asociat programului de ştiri al postului public de radiodifuziune din Ungaria, deţinut de Fondul ungar de sprijin şi gestionare a activelor pentru serviciile media Médiaszolgáltatás-támogató és Vagyonkezelő Alap/MTVA, care este o companie ungară de fonduri, deţinută şi finanţată de Statul ungar, prin Autoritatea Ungară pentru Media şi Comunicaţii/ Nemzeti Média- és Hírközlési Hatóság/NMHH;
  • Pest Buda (01.12.2021, titlul: ”Trianonul teatrelor maghiare - Un monument al vieţii teatrale maghiare destrămate”) este o publicaţie de promovare a culturii şi istoriei Budapestei, care beneficiază de susţinerea financiară a Fondului Cultural Naţional al Ungariei;
  • Kultúra.hu (01.12.2021, titlul: ”Teatrul Naţional ridică un monument intitulat Trianonul  Teatrelor Maghiare”) este un site de ştiri dedicat culturii, printre ai cărui parteneri se află şi Ministerul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior al Ungariei, condus de Szijjártó Péter;
  • Baon.hu (01.12.2021, titlu: ”Un monument este ridicat de Teatrul Naţional”) este un portal de ştiri regional vizând judeţul Bács-Kiskun, care aparţine Mediaworks Zrt., al cărui redactor-şef este Csaba Ökrös, agreatul guvernului Orbán;
  • Heol.hu (01.12.2021, titlu: ”Un monument este ridicat de Teatrul Naţional”) este un portal de ştiri regional, dedicat judeţului Heves, deţinut de Mediaworks Zrt., al cărei preşedinte/director este Kálmán Erika, preferata guvernului ungar;
  • Erdély Online (01.12.2021, titlu: ”Un monument este ridicat de Teatrul Naţional”) este un portal de ştiri din Oradea, aflat sub influenţa şi finanţarea guvernului de la Budapesta.

Spectrele revizioniste ale maşinii de propagandă pro-guvernamentală. Veriga imperiului media al Fidesz - Mediaworks Zrt

Episodul este o veritabilă hârtie de turnesol. E momentul să înţelegem un pic mecanismul de difuzare a informaţiilor în Ungaria lui Viktor Orban. Majoritatea covârşitoare sunt surse guvernamentale, prin urmarea mesajele care au susţinere mediatică sunt, de la început, acreditate politică.

De pildă, Mediaworks Zrt./Mediaworks Hungary Company Ltd. aparţine Fundaţiei Central Europene pentru Presă şi Mass-Media/Közép-Európai Sajtó és Média Alapítvány/KESMA, care deţine 98% din media pro-guvernamentale, respectiv peste 500 de entităţi media ungare (posturi de radio, portaluri de ştiri, publicaţii şi magazine etc.). Activităţile fundaţiei au fost coordonate de către: Gábor Liszkay (2018-2020), cunoscut pentru loialitatea sa faţă de premierul ungar. În prezent, preşedintele Consiliului de administraţie al KESMA este dr. Miklós Szánthó. În noiembrie 2021, Consiliul de administraţie al KESMA a numit-o pe Kálmán Erika în funcţia de preşedinte/director al Mediaworks Zrt (aici, aici şi aici).

Entităţile media ungare care fac parte din Mediaworks Zrt sunt ilustrate în tabelul de mai jos:

Dezinformarea de partid şi de stat. Episodul „teatral” este doar un episod dintr-o campanie guvernamentală revizionistă şi electorală

În Ungaria, avem de a face cu o caracatiţă mediatică enormă, căreia rar îi scapă ceva printre degete. Potrivit experţilor European Journalism Observatory (reţea de institute de cercetare media), cetăţenii unguri care se menţin în „bula de ştiri pro-guvernamentală” sunt  rareori expuşi punctelor de vedere critice la adresa  guvernului, concluzie care are la bază un studiu realizat la începutul anului 2019 de Mérték Media Monitor şi compania de cercetare a opiniei publice Medián, din Ungaria. În acest studiu consumatorii de ştiri ungari sunt împărţiţi în şapte grupuri distincte. Cele două părţi ale diagramei arată modul în care consumatorii de ştiri media pro-guvernamentale depăşesc consumatorii de ştiri media critice la adresa guvernului.

Deşi în mijloc există un grup „echilibrat” format din 33% dintre consumatorii obişnuiţi de ştiri, totalul celor din partea stângă a graficului îl depăşeşte cu mult pe cel din partea dreaptă a graficului. La capetele opuse, proporţia celor care îşi obţin informaţiile doar din surse de ştiri pro-guvernamentale (12%) este mult mai mare decât proporţia celor care consumă informaţii din surse de ştiri critice guvernului (4%).

Analiza acestei „bule de ştiri pro-guvernamentale” arată că aproximativ 12% din  electoratul ungar nu este niciodată expus unor puncte de vedere critice provenind din media ungare, situaţie cu implicaţii grave pentru viitorul pluralismului media din această ţară şi pentru dreptul la libera exprimare (aici şi aici).

Revizionismul în Ungaria este astăzi, politică de stat. În cazul Trianonul teatrelor maghiare - un monument al vieţii teatrale maghiare destrămatenu e vorba nici despre teatru şi nici despre artă. Ci despre un episod de propagandă revizionistă, susţinut fără nicio reţinere de aparatul de partid şi de stat al regimului Viktor Orban.

*C Ioana este absolventă a Masterului de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti şi expertă LARICS pe chestiunea maghiară.