Relaţia ruso-ucraineană şi urmările Formatului Normandia
0
Sfârşitul anului 2019 a creat o perspectivă pozitivă pentru Ucraina, în contextul discuţiilor purtate la Paris în cadrul Formatului Normandia Patru (N4), la care au participat alături de liderii de la Kiev şi Moscova şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, respectiv cancelarul german Angela Merkel.
Evenimentul a confirmat încă odată dorinţa Kievului de a ajunge la o soluţie paşnică în ceea ce priveşte situaţia regiunilor separatiste din estul ţării, fiind în acelaşi timp şi o reuşită internă pentru preşedintele Volodymir Zelenski. În dimineaţa întrevederii, care a avut loc pe 9 decembrie 2019, sute de manifestanţi şi membri ai opoziţiei au fost prezenţi pe Maidanul ucrainean presându-l pe liderul de la Kiev să nu ofere concesii Moscovei. După declaraţia comună, ucrainienii au mers către casele lor, mulţumiţi de rezultatul obţinut de către preşedinte, demonstrând că acesta a trecut unul dintre primele sale teste politice majore.
Cu toate acestea, deşi N4 a reprezentat un pas pozitiv în relaţia dintre Kiev şi Moscova, soluţionarea conflictului din estul Ucrainei reprezintă încă un proces destul de complex, în primul rând prin prisma faptului că reluarea controlului asupra întregii graniţe cu Federaţia Rusă reprezintă una dintre condiţiile sine qua non ale Ucrainei. O distanţă de aproximativ 400 de kilometri din frontiera care leagă cele două ţări este folosită pentru înarmarea rebelilor din Lugansk şi Donbass, menţinând un climat de insecuritate, ceea ce determină Kievul să ceară inclusiv prezenţa unor observatori şi forţe ale organizaţiilor internaţionale, precum ONU.
Nu în ultimul rând, pentru Ucraina este impetuos necesar ca alegerile din cele două republici separatiste să aibă loc în mod democratic şi în deplină concordanţă cu legislaţia naţională, ceea ce prevede dreptul de vot pentru persoanele strămutate în urma conflictului militar, participarea tuturor partidelor politice ucrainene, libera exprimare şi accesul presei ucrainene în regiunile separatiste. Evident, alegerile trebuie desfăşurate sub observarea Comisiei Electorale a Ucrainei pentru asigurarea îndeplinirii cadrului legislativ.
Sigur, este greu de crezut că aceste condiţii vor fi acceptate şi implementate de către Federaţia Rusă, care nu a pus în practică majoritatea angajamentelor asumate începând cu 2015. Doar în ziua formatului, trei soldaţi ucraineni au fost ucişi în Donbass.
Ţinând astfel cont de faptul că doar schimbarea paradigmei de raportare a Rusiei în relaţia cu cele două republici separatiste va conduce către implementarea reală a unui plan de pace, rămâne greu de crezut că acesta ar putea fi atins pe termen scurt sau mediu, chiar dacă formatul discuţiilor se aşteaptă a fi reluat în această primăvară.
Dezangajarea forţelor şi echipamentelor militare până în martie 2020, din trei zone militarizate, ar putea fi totuşi un pas pozitiv în relaţia bilaterală, depinzând însă de zona în care vor fi poziţionate trupele ruse, întrucât o cantonare acestora în apropiere de Mariopol, spre exemplu, ar menţine un climat ridicat de neîncredere, creând premizele unei noi agresiuni în regiunea Mării Azov.
Se încarcă comentariile...
