Mesajul NATO pentru Lukaşenko: Folosirea Alianţei drept scuză pentru reprimare este inacceptabilă. Cum induce Moscova ideea unei intervenţii armate
0
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, i-a cerut joi preşedintelui contestat al Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, să respecte drepturile fundamentale ale cetăţenilor de la el din ţară.
Folosirea Alianţei drept scuză pentru represiune este nejustificată, a transmis şeful NATO, citat de agenţia de presă Reuters.
„Regimul de la Minsk trebuie să demonstreze respectarea deplină a drepturilor omului, inclusiv a libertăţii de exprimare şi a dreptului la protest paşnic”, a declarat Stoltenberg, care s-a deplasat joi la Berlin pentru o întâlnire cu cancelarul Angela Merkel.
„NATO nu îşi întăreşte prezenţa militară în regiune, aşa încât orice încercare de a folosi aceasta drept scuză pentru reprimarea protestarilor paşnici este absolut nejustificată”, a subliniat secretarul general al Alianţei Nord-Altantice, subliniind că poporul belarus este cel care trebuie să-şi decidă viitorul.
Aflat de 26 de ani la putere, Aleksandr Lukaşenko este puternic contestat în stradă după alegerile din 9 august, pe care le-ar fi câştigat, conform Comisiei Electorale de la Minsk, cu peste 80% din voturi.
Opoziţia denunţă faptul că scrutinul a fost fraudat masiv şi pune presiuni pentru repetarea acestuia. Lukaşenko refuză să dea curs solicitării manifestanţilor şi îşi ţine simpatizanţii în alertă cu discursuri anti-NATO, rostite totodată pentru a-şi asigura un oarecare suport din partea Rusiei lui Vladimir Putin.
Lukaşenko susţine că manifestaţiile sunt „teleghidate” din străinătate şi nu vrea să-şi lase ţara să fie „făcută bucăţi”.
De fapt, liderul de la Minsk acţionează similar celui de la Kremlin, contracarând opoziţia prin propagandă, violenţă şi medalii pentru torţionari. A blocat accesul jurnaliştilor străini în Belarus într-un efort de a controla mesajele.
Pregătirea terenului pentru o intervenţie militară
La rândul ei, Moscova percepe manifstaţiile anti-Lukaşenko şi pro-democraţie din Belarus ca un pericol şi nu exclude o potenţială intervenţie militară în ţara vecină.
Deşi preşedintele rus Vladimir Putin acuză alte state de faptul că interferează în evenimentele politice din Belarus, Moscova este destul de activă în ţara vecină.
Conform unor relatări de presă, două avioane ruseşti cu echipamente speciale de comunicaţii au aterizat la Minsk pe data de 12 august. Mai mult, avionul privat folosit de Aleksandr Bortnikov, directorul FSB, a fost reperat la Minsk pe data de 18 august. Personalul televiziunii de stat din Belarus, aflat în grevă, a declarat că a fost înlocuit cu jurnalişti ruşi care au aterizat la Minsk cu cele două avioane. Ori se ştie că războiul hibrid rus s-a bazat întotdeaua pe propagandă intensă.
De altfel, oamenii regimului şi-au început munca încă din primele ore ale protestelor. La 14 august, Margarita Simonian, editorul şef al unor instituţii de presă pro-Kremlin, a sugerat că Moscova ar trebui să desfăşoare trupe în Belarus. Ea a declarat că este timpul ca „oamenii politicoşi” să rezolve problema. Mass-media apropiată Kremlinului a folosit termenul de „oameni politicoşi” pentru a descrie trupele ruseşti care s-au deplasat în februarie 2014 în Crimeea fără semne de identificare. Deplasarea a fost urmată de anexarea peninsulei de la Marea Neagră de către Rusia.
În aceeaşi ordine de idei, în timpul unei emisiuni, Vladimir Jirinovski, liderul Partidului Liberal Democrat din Rusia, a făcut pariu că până la sfârşitul anului 2020 Belarusul se va alătura Rusiei. Jirinovski a declarat că Lukaşenko ar trebui să se înlocuiască cu un candidat pro-rus şi atunci Parlamentul ar putea să voteze pentru unirea cu Rusia.
La nivel de stat, Kazahstanul a anunţat că se va ghida după propriile interese când va decide posibila implicare a forţelor Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă în Belarus. Acest anunţ este văzut de unii experţi drept o tatonare a terenului de către Rusia pentru a interveni în Belarus prin intermediari.
Apel la dialog
Europa a anunţat deja că va impune sancţiuni tuturor celor implicaţi în fraudarea alegerilor şi în reprimarea protestelor din Belarus. Sancţiuni ar putea fi luate în considerare şi pentru oricare altă ţară care ar interveni militar în Belarus sau ar trimite forţe intermediare. Mercenari din grupul privat Wagner, care reprezintă interesele Moscovei, au fost arestaţi în teritoriul belarus cu câteva zile înainte de alegeri, într-un moment în care Putin ezita să se exprime în favoarea lui Lukaşenko.
„Legitimitatea nu poate proveni din reprimare”, a avertizat Consiliul Europei (CoE) într-un mesaj adresat joi regimului Lukaşenko, îndemnându-l totodată pe preşedintele belarus „să angajeze de urgenţă un dialog naţional larg şi inclusiv”.
CoE cere de asemenea „eliberarea imediată a tuturor manifestanţilor deţinuţi, oprirea tuturor relelor tratamente şi deschiderea unei anchete rapide şi transparente cu privire la actele de brutalitate ale forţelor de ordine”.
„Dorim cu toţii ca într-o zi Belarusul să adere la familia noastră europeană de valori comune şi să devină un membru cu drepturi depline al CoE”, care se declară „pregătit să coopereze” cu această fostă republică sovietică în vederea „contribuirii la apropierea legislaţiei belaruse de normele democratice europene”, subliniază CoE.
Într-o declaraţie comună, Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe Josep Borrell şi ministrul canadian de Externe François-Philippe Champagne atrag atenţi asupra „obligaţiilor internaţionale” ale Belarusului. „În calitate de stat participant al Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Belarusul s-a angajat să organizeze alegeri cu adevărat democratice şi să apere drepturile persoanei şi libertăţile fundamentale”, afirmă ei.
Josep Borrell şi François-Philippe Champagne anunţă că susţin propunerea de mediere a preşedinţiei OSCE. „Îndemnăm autorităţile belaruse să accepte această propunere fără întârziere”, fac apel ei.
Se încarcă comentariile...
