Bruxelles: Liderii au ajuns la Summitul UE. Primele declaraţii ale şefilor de stat

Angela Merkel, între primii lideri ajunşi la Summit FOTO Reuters

Summitul european a început joi, la Bruxelles, sub auspiciile dezvăluirilor de spionaj ale asupra liderilor din Europa, inclusiv asupra telefonului mobil al Angelei Merkel.

UPDATE Angela Mekel s-a aflat în centrul atenţiei, mai mulţi dintre liderii Europei dorind să schimbe câteva vorbe cu Cancelarul Germaniei, care a afişat o stare de bună-dispoziţie. La polul opus, premierul Ungariei, Viktor Orban, părea stingher. 

UPDATE Liderii europeni şi-au ocupat locurile la masa rotundă, unde vor dezbate teme aprinse în următoarele ore, unii dintre ei renunţând la ţinuta oficială. Printre cei care şi-au dat sacoul jos se numără preşedintele Traian Băsescu, premierul Regatului Unit, David Cameron şi preşedintele PE, Martin Schlulz.

UPDATE Traian Băsescu a discutat, pentru câteva minute, înainte de începerea summitului, cu preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaitè.

UPDATE Liderii europeni au ajuns la Summit. Angela Merkel le-a transmis ziariştilor că se bucură să se afle la conferinţa dedicată unor teme presante, precum imigraţia şi protecţia datelor.

Cancelarul german a declarat că scandalul interceptării telefonului ei trebuie investigat şi a reiterat prietenia cu Statele Unite, spunând însă că spionajul unor „democraţii prietene“ nu poate fi tolerat.

Merkel a afirmat că este nevoie de transparenţă şi mult efort pentru restabilirea încrederii europenilor în partenerul american.

Şefii de stat şi de guvern din UE se întâlnesc joi şi vineri, la Bruxelles, în cadrul primului summit dedicat agendei digitale, care însă se va concentra asupra unor chestiuni legate de piaţa unică şi protecţia datelor cu caracter personal, prin implementarea controversatei reforme digitale.

Bruxelles-ul vrea ca marile grupuri de Internet să obţină consimţământul prealabil al persoanelor pentru utilizarea datelor lor personale, sub pedeapsa unor amenzi.

La rândul său, Parlamentul European a cerut, miercuri, Comisiei Europene să suspende un acord UE-Statele Unite privind transferul datelor bancare, semnat în cadrul luptei împotriva finanţării terorismului. Dar Comisia a refuzat, reamintind că nu dispune de nicio dovadă că textul semnat în 2010 a fost încălcat şi că aşteaptă "garanţii scrise" pe care le-a cerut Washingtonului.

Imigraţia este cea de-a doua temă presantă aflată pe agenda conferinţelor, după ce tragedia din Lampedusa, unde şi-au pierdut vieţile peste 300 de imigranţi ilegali şi refugiaţi a readus în atenţia europenilor acest fenomen în creştere. Mai multe state europene s-au declarat copleşite de problema fluxului masiv de imgranţi şi refugiaţi din Africa, teritoriile palestiniene sau Siria, şi cer asistenţă europeană.

Scandalul interceptărilor

Presa germană aprecia joi că această dezvăluire este un afront pentru Cancelar, care s-a arătat înţelegătoare de la începutul apariţiei informaţiilor despre spionajul efectuat de NSA.

Guvernul german a anunţat miercuri seara că telefonul mobil al cancelarului „ar putea fi supravegheat de serviciile americane".

Merkel a cerut imediat explicaţii preşedintelui Barack Obama, care a asigurat-o că Statele Unite nu au supravegheat şi nu vor supraveghea comunicaţiile. Liderul german a subliniat că, dacă acest spionaj va fi confirmat, ea îl va considera ca fiind „total inacceptabil" şi că acesta ar aduce "o lovitură gravă încrederii" între cele două ţări.

Anterior, serviciile de informaţii americane au reacţionat la furia exprimată de Franţa şi Mexic cu privire la extinderea spionajului american, asigurând că informaţiile din presă pe acest subiect sunt "inexacte şi înşelătoare".

Potrivit cotidianului Le Monde, Agenţia de Securitate Naţională (NSA) a strâns peste 70 de milioane de înregistrări de date telefonice ale unor cetăţeni francezi.

Aceste descoperiri în lanţ au loc după primele dezvăluiri ale lui Edward Snowden, în primăvară, privind vastul sistem de supraveghere cibernetică american, ce viza în special instituţiile europene.

Chiar dacă problemele referitoare la spionaj ţin de fiecare stat în parte şi nu de UE, mai multe ţări, în special Franţa vor să profite de scandal pentru a grăbi progresele în privinţa propunerii Comisiei Europene privind protecţia datelor, asupra căreia europenii stagnează de mai multe luni.