Guvernul populist de la Varşovia merge înainte cu reforma controversată a Justiţiei, în ciuda presiunilor UE

Partidul aflat la guvernarea Poloniei, Lege şi Justiţie (PiS) nu cedează în privinţa controversatei reforme judiciare care aduce atingere statului de drept chiar dacă Executivul european a lansat, luni, procedura formală de sancţionare a Poloniei din cauza noii legi privind funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie, despre care consideră că va submina independenţa judiciară.

Marţi, la miezul nopţii, intră în vigoare reforma Curţii Supreme, care permite pensionarea din oficiu a peste o treime din judecătorii Curţii (27 din 72) ale căror vârste depăşesc 65 de ani. Vârsta de pensionare a judecătorilor a fost coborâtă cu cinci ani de conservatori cu scopul afişat de a îndepărta magistraţii care şi-au început cariera înainte de căderea comunismului.

Întrucât majoritatea judecătorilor consideră că ţara se confruntă cu un derapaj al statului de drept, cu atacuri asupra libertăţilor publice şi asupra mass-media, refuză să plece. Mai ales că succesorii lor vor fi numiţi în baza unor reguli diferite faţă de cei care rămân în funcţie. În loc să fie aleşi de către colegii lor, aceştia vor fi numiţi de către Consiliul Naţional Judiciar, care este controlat de guvern.

Preşedintele Andrzej Duda este aşteptat să anunţe marţi data de retragere a preşedintelui Curţii Supreme, Malgorzata Gersdorf. Aceasta a declarat în repetate rânduri că refuză să demisioneze şi că, potrivit Constituţiei Poloniei, trebuie să rămână în funcţie până în 2020.

"Nu voi accepta scrisoare preşedintelui privind retragerea. În opinia mea, eu sunt preşedintele Curţii Supreme până în 2020", a declarat Gersdorf. 

Totuşi, preşedintele Curţii Supreme a Poloniei a anunţat, marţi, că a acceptat invitaţia de a se întâlni marţi cu preşedintele polonez Andrzej Duda, înainte de intrarea în vigoare a noilor reforme judiciare, relatează site-ul agenţiei Reuters.

Pentru opoziţia centristă, în schimb, partidul la putere, Lege şi Justiţie (PiS), caută să preia controlul asupra aparatului judiciar pentru a-şi asigura un control complet asupra statului.

Opoziţia şi societatea civilă îi acuză pe conservatori că încalcă unul din principiile fundamentale ale democraţiei, cel al separării puterilor, şi că vrea să favorizeze alegerea responsabililor-cheie ai aparatului judiciar dintre magistraţii care le sunt fideli.

CE, procedură de infringement 

Comisia Europeană a trimis luni o "scrisoare de notificare" a autorităţilor poloneze la care Polonia are termen de o lună pentru a răspunde, prima etapă a unei proceduri care poate duce în final până la Curtea de Justiţie a UE (CJUE) şi la eventuale sancţiuni financiare.

„Lipsa de progress“ în discuţiile cu guvernul conservator polonez a determinat executivul european - garant al tratatelor - să lanseze această procedură de infringement cu „maximă urgenţă“, a indicat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas. „În acelaşi timp, Comisia este pregătită să continue dialogul privind statul de drept cu Polonia, care rămâne calea preferată de Comisie pentru a rezolva ameninţarea sistemică asupra statului de drept în Polonia“, a subliniat totodată Schinas.

Bruxelles-ului îi rămâne o singură opţiune care este deja prevăzută de Consiliul European şi care nu necesită un vot unanim: tăierea fondurilor europene. Polonia primeşte 7 miliarde de euro pe an de la Bruxelles. Executivul european spune că Varşovia nu poate doar să profite de avantajele Uniunii şi să facă rabat de la practicile democratice pentru că Uniunea Europeană nu este o „autoservire“, ci o comunitate care se bazează pe valori şi, din această perspectivă, te plasezi în interiorul sau în afara comunităţii europene.

Magistraţii ripostează

O importantă manifestaţie de susţinere a judecătorilor este prevăzută marţi seara în faţa Curţii Supreme, în timp ce miercuri dimineaţa,  pe 4 iulie, data la care judecătorii „pensionaţi“ ar trebui să nu se mai prezinte la post – magistraţii şi-au propus , dimpotrivă, să intre în Curtea Supremă în procesiune, îmbrăcaţi în togile lor, înconjurând-o pe  şefa  Curţii Supreme, Malgorzata Gersdorf .

Aceasta a reafirmat marţi că va refuza decizia de pensionare pe care preşedintele Andrzej Duda urma să i-a anunţe, relatează AFP.

 Gersdorf, care a fost invitată să se prezinte la şeful statului la ora locală 16.00 (17.00, ora României), a fost intervievată de postul privat TVN despre perspectiva de a i se îmnâna o scrisoare prin care este pensionată.

”Ce voi face? Nu o voi lua (...). Mă simt preşedintă până în 2020”, a răspuns ea, referindu-se la mandatul de şase ani prevăzut de Constituţie.

Mai târziu, exprimându-se în faţa studenţilor la drept la Universitatea din varşovia, unde predă, ea a denunţat ”epurarea” judecătorilor Curţii Supreme ”efectuată sub acoperirea scăderii vârstei de pensionare”.