Grecii, condamnaţi la o viaţă umilitoare

În timp ce guvernul elen taie pensii primite pe nedrept şi ia în calcul noi măsuri de austeritate, grecii stau la cozi interminabile pentru a cumpăra cartofi la jumătate de preţ.

Autorităţile din Grecia au identificat 40.000 de pensii primite pe nedrept, pe care vor înceta să le mai achite. Anunţul, făcut miercuri de ministrul Muncii, George Koutromanis, vine în contextul în care Guvernul se străduieşte să limiteze cheltuielile care au adus ţara în pragul falimentului.

Numai că şi pensionarii care îşi primesc remuneraţia pentru munca de o viaţă ar putea avea de suferit. Ministrul George Koutromanis a avertizat, de asemenea, că pensiile ar putea fi reduse, cu toate că, în ultimii doi ani, au fost tăiate cu 40%, relevă AFP.  „Dacă recesiunea continuă în 2013, 2014 şi 2015, nu trebuie să ne aşteptăm să avem acelaşi nivel al salariilor şi pensiilor", a declarat Koutromanis.

Fraude greu de conceput

În urmă cu trei zile, ministerul grec de Finanţe anunţase că va verifica pensiile foştilor funcţionari publici pentru a-şi actualiza listele şi a identifica eventuale fraude.Operaţiunea survine pe fondul scandalurilor care au scos în evidenţă  deficienţele administraţiei elene ce au condus la achitarea pensiilor unor persoane decedate.

În urmă cu mai bine de un an, Ministerul Muncii din Grecia a făcut o verificare în sistemul de asigurări sociale, constatând că Guvernul continua să transfere pensii către circa 4.000 de oameni, care încetaseră din viaţă de ani buni, creându-se astfel un prejudiciu de aproape opt milioane de euro.

Aproape un milionde euro la saltea

Pe de altă parte, miercuri, au fost arestaţi trei angajaţi ai principalului fond privat de pensii, Ika. Potrivit poliţiei, persoanele în cauză sunt suspectate că au profitat de pe urma poziţiei lor pentru a obţine câştiguri nu numai pentru ele, ci şi pentru apropiaţi ai lor. De pildă, o femeie care nu are copii primise indemnizaţii pentru două naşteri, potrivit presei elene.

Prejudiciul pentru Ika este evaluat la şase milioane de euro pe o perioadă opt ani, a afirmat poliţia. Reprezentanţi ai forţelor de ordine au precizat că o percheziţie făcută la un suspect a condus la descoperirea a 960.000 de euro în numerar.

„Revoluţia cartofului", speranţa grecilor

În timp ce autorităţile vor să salveze ţara de la faliment, încercând să combată evaziunea fiscală şi anunţând posibile noi măsuri de austeritate, grecii nu mai ştiu pe unde să scoată cămaşa. Şomajul a ajuns la 21%, situaţia cea mai gravă fiind în rândul tinerilor. 51% din ei nu au unde să lucreze, deşi sunt apţi de muncă. În plus, în acest an, vor fi eliminate 15.000 de posturi de la stat, iar salariul minim va coborî de la 750 de euro la 500 de euro.

Nivelul de suferinţă la care a ajuns societatea din Grecia este reflectat perfect de o nouă mişcare, numită „revoluţia cartofului", care pare totuşi să anime populaţia elenă.  Mii de tone de cartofi sunt vândute direct de la producător către consumator. În acest fel, sunt eliminaţi intermediarii, care, de cele mai multe ori, câştigă mai mult decât producătorii şi duc preţurile la niveluri greu acceptate de consumator, notează BBC.

Sămânţa „revoluţiei cartofului" a fost sădită în nordul Greciei, în urmă cu câteva săptămâni, şi s-a dovedit a fi atât de productivă încât acum a ajuns la Atena. „Salariile sunt mici, taxele sunt foarte mari, iar preţurile produselor cresc", spune Sofia Manidou, stând la coadă şi aşteptându-şi rândul pentru a cumpăra câteva kilograme de cartofi direct de la producător.

„Sperăm să vedem revoluţii şi la alte alimente, pentru că avem mare nevoie de aşa ceva", adaugă femeia.Nu este exclus ca dorinţa ei să devină realitate. Cel puţin în cazul făinii, uleiului de măsline şi al orezului. De câştigat ar avea ambele părţi: fermierii vând cu un preţ mai mare, oamenii cumpără cu un preţ mai mic.  

Numai că unii se simt „umiliţi" că trebuie să stea la o coadă interminabilă pentru a face ceva economii, dar, în cele din urmă, fiecare bănuţ contează. 60 de kilograme de cartofi costă 19,5 euro, jumătate din preţul de la supermarketuri. Vânzările de cartofi direct de la producător sunt organizate acum de municipalităţi. În multe cazuri, consumatorii anunţă din timp ce cantităţi doresc. Iar după ce plătesc, primesc o chitanţă, pe care le-o înmânează fermierilor atunci când ridică sacii.

Al doilea plande ajutor, aprobat

Pe de altă parte, Guvernul elen a aprobat al doilea plan de ajutor financiar european pentru Grecia, după unda verde dată acestui program de statele membre ale zonei euro.„Consiliul de miniştri a aprobat creditul" acordat Greciei, a declarat o sursă guvernamentală, după aprobarea eliberării de către Instrumentul European de Stabilitate Financiară a unei prime părţi din împrumut, în valoare de 39,4 miliarde de euro.

Premierul Lucas Papademos a afirmat că, în săptămânile următoare, „Parlamentul ar trebui să voteze opt proiecte de lege legate de angajamentele executivului faţă de programul de asanare a economiei ţării".

"Sperăm să vedem revoluţii şi la alte alimente, pentrucă avem mare nevoie de aşa ceva."

Sofia Manidou cumpărătoare

Ministrul de Finanţe pleacă pentru a prelua şefia socialiştilor

Ministrul grec de Finanţe, Evangelos Venizelos, şi-a anunţat ieri demisia din funcţie pentru a putea candida, duminică, la postul de preşedinte al Mişcării Socialiste Panelene (PASOK). Demisia sa nu este însă o surpriză. Presa din Grecia a scris de mai multă vreme că Venizelos ar putea prelua şefia PASOK, dar că pentru asta ar trebui să se retragă de la Finanţe.

 De altfel, Evangelos Venizelos este singurul candidat pentru funcţia de preşedinte al Mişcării Socialiste Panelene. Potrivit AFP, imediat după ce Venizelos va prelua şefia socialiştilor greci, se va decide data alegerilor legislative anticipate.

Un sondaj publicat la începutul lunii arăta că formaţiunea socialistă este cotată cu 11% din opţiunile electoratului, în timp ce rivalii conservatori de la Noua Democraţie sunt creditaţi cu 28% din intenţiile de vot. Liderul partidului, Antonis Samaras, a pledat recent pentru ca impozitele să fie colectate de companii private, precum şi impozitul pe profit să fie de numai 15%, pentru a stimula economia.