Freedom House: România, printre ultimele patru state UE la indicii privind drepturile politice şi libertăţile civile

România, Bulgaria, Grecia şi Letonia sunt statele UE care au primit cele mai mici scoruri la indicii privind drepturile politice şi libertăţile civile în raportul pe 2014 privind libertatea în lume prezentat miercuri, în Parlamentul European, de organizaţia Freedom House, informează Agerpres.

Cele patru state au primit calificativul 2 la ambele categorii evaluate, „drepturi politice“ şi respectiv „libertăţi civile“, cel mai redus scor din UE, în condiţiile în care nu mai puţin de 22 de ţări membre au primit nota maximă, 1, la ambele categorii. Conform clasamentului realizat de Freedom House, cel mai mic scor posibil este 7, dar niciun stat UE nu a primit mai puţin de 2 la vreuna dintre cele două categorii.

De altfel, toate cele 28 de state din UE figurează în evaluarea Freedom House drept „libere“, faţă de cele două Americi de pildă, unde doar 68% dintre ţări se bucură de acest statut.

Întrebat care au fost motivele pentru care Letonia, Grecia, Bulgaria şi România au obţinut cele mai mici scoruri din UE, vicepreşedintele pentru cercetare al Freedom House, Arch Puddington, a declarat pentru AGERPRES că în cazul Letoniei 'sunt probleme cu statul de drept, cu oamenii ţinuţi în detenţie luni şi ani înainte de proces şi mai e o problemă cu libertatea presei, în special cu lipsa de transparenţă în unele acţionariate media'.

„În special pentru Bulgaria şi România corupţia şi respectarea statului de drept sunt probleme uriaşe. Bulgaria a suferit din cauza evenimentelor de anul trecut, unde s-a înregistrat un pas înapoi de la normele obişnuite de guvernare. În România ştiu că în urmă cu mai mulţi ani au existat multe preocupări privind eforturile de suspendare a preşedintelui, dar el a câştigat la referendum şi acest lucru a fost acceptat şi este încă preşedinte. Iar acest lucru este pozitiv din punctul nostru de vedere“, a adăugat reprezentantul Freedom House.

El a mai afirmat că pe lângă corupţie, există o îngrijorare şi faţă de influenţa Rusiei în cele două state.

„Ar trebui să adaug că România, Bulgaria şi alte noi state membre au mult mai puţină experienţă cu guvernarea democratică decât Olanda sau Belgia, de exemplu. În această privinţă ar trebui să vă aşteptaţi ca scorurile pentru aceste ţări nou intrate să fie mai scăzute“, a mai apreciat Arch Puddington.

Secţiunea dedicată UE din raport menţionează că „Bulgaria a suferit un mic declin al scorului din cauza deciziilor de numire netransparente ale guvernului condus de socialişti şi a refuzului acestuia de a răspunde la luni de proteste în masă care au solicitat reforme electorale şi anticorupţie'.

La rândul ei, România este menţionată, alături de Italia, printre ţările cu mari nivele ale corupţiei care au înregistrat „progrese modeste“. România, de exemplu, notează raportul, a avut un număr mai mare de puneri sub acuzare a unor politicieni de rang înalt, printre care miniştri şi parlamentari.

În ceea ce priveşte declinul înregistrat în perioada 2009-2013, acesta a fost cel mai accentuat în Republica Centrafricană (—33 de puncte), în timp ce singura ţară europeană din primele zece este Ucraina, cu o scădere de 17 puncte în această perioadă.