Ecouri ale Primului Război Mondial în duelurile şi tranşeele de artilerie ale războiului din Ucraina

FOTO Gettyimages

Trupele ucrainene fac eforturi să oprească avansul forţelor ruseşti în estul ţării – progresele ruseşti devin palpabile după ce au reuşit să ia controlul asupra mării părţi a oraşului Severodoneţk a cărui situaţie începe să semene cu cea a Mariupol, în condiţiile circa 500 de civili s-au refugiat în buncărele de sub fabrica chimică Azot.

Luptele amintesc de încleştările din cele două războaie mondiale, ruşii bombardând continuu, cu o forţă superioară de artilerie, în timp ce Ucraina aşteaptă armele occidentale.   

„Este vital să rămânem în Donbas! Trebuie să rezistăm. Cu cât inamicul suferă pierderi aici, cu atât mai puţin va avea forţa să-şi continue agresiunea”, a spus preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în mesajul său zilnic de la miezul nopţii.

Pe câmpul de luptă, bătăliile au ecouri ale Primului Război Mondial au declarat experţi pentru AFP. De asemenea, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării a observat, în contextul luptelor îndârjite pentru Severoneţk, că progresele Rusiei au fost posibile datorită artileriei şi puterii aeriene: „Forţele ruse continuă să folosească tactici din timpul celui de-al Doilea Război Mondial”.

Oficialii americani cred că Severodoneţk ar putea cădea în câteva zile, deschizând calea Rusiei pentru controlul deplin asupra regiunii Lugansk, unul din obiectivele ofensivei ruse din regiunea Donbas, în săptămânile următoare. Asta ar reprezenta o turnură majoră pentru Moscova faţă de primele luni, când trupele ruse au eşuat să cucerească capitala Kiev şi alte zone cheie din centrul Ucrainei.

Guvernatorul Lugansk, Serhii Haidai, a spus că, deşi mulţi locuitori au fugit din calea bombardamentele intense ale Rusiei, care au vizat case, grădiniţe şi zone comerciale, aproximativ 500 de civili, inclusiv  circa 40 de copii, s-au adăpostit în buncărele de sub uzina chimică Azot din Severodoneţk.

„Preţul acestei bătălii este foarte mare pentru noi. Este pur şi simplu înfricoşător. Atragem zilnic atenţia partenerilor noştri asupra faptului că doar un număr suficient de artilerie modernă pentru Ucraina va asigura avantajul nostru şi în cele din urmă sfârşitul torturii ruseşti asupra Donbassului ucrainean”, a spus Zelenski. 

Preşedintele ucrainean a promis că va elibera oraşe precum Herson şi Mariupol, dar şi Ialta, din peninsula Crimeea anexată de Rusia: „Nu este nevoie decât de arme pentru a realiza asta. Partenerii le au în cantităţi suficiente. Şi lucrăm în fiecare zi pentru ca voinţa politică să permită aceste arme să apară.”

Primarul oraşului Sievierodoneţk, Oleksandr StrIuk, a declarat miercuri, după expirarea termenului de capitulare anunţat ieri de ruşi, că forţele ruse încearcă să ia cu asalt oraşul din mai multe direcţii, dar forţele ucrainene continuă să-l apere şi nu sunt complet blocate.

„Încercăm să împingem inamicul spre centrul oraşului. Este o situaţie în desfăşurare, cu succese parţiale şi retrageri tactice. Căile de evacuare sunt periculoase, dar există”, a spus el la televiziune fără a se referi la ultimatumul Rusiei.

Serhii Gaidai, guvernatorul regiunii Lugansk în care se află Severodonetsk, a declarat că armata apără oraşul şi ţine forţele ruseşti departe de Lîsîceansk, oraşul geamăn controlat de Ucraina,  de pe malul opus al râului Siverski Doneţ. „Cu toate acestea, ruşii sunt aproape, iar populaţia suferă, şi casele sunt distruse”, a postat el online chiar înainte de termenul limită al Rusiei, miercuri dimineaţa.

Forţele ruse fac progrese şi în alte zone din estul ţării, croindu-şi drum spre Sloviansk, în regiunea vecină Doneţk, au spus oficialii ucraineni.

Miniştrii apărării ai ţărilor din NATO şi din alte părţi ale lumii sunt aşteptaţi să discute despre livrările de arme către Ucraina, miercuri, la Bruxelles, informează Reuters citând oficiali americani.

„Rusia nu a renunţat la luptă, în ciuda progresului său destul de anemic... Ceea ce avem este această operaţiune rusă măruntă, lentă şi progresivă”, a declarat pentru Reuters un oficial înalt al apărării din SUA, sub condiţia anonimatului.

„Deci întrebarea este de ce au nevoie ucrainenii pentru a continua succesul pe care l-au avut deja în încetinirea şi zădărnicirea acestui obiectiv rusesc”, a spus oficialul despre a treia întâlnire acest fel prezidată de secretarul american al apărării, Lloyd Austin. Ucraina are nevoie de 1.000 de obuziere, 500 de tancuri şi 1.000 de drone, printre alte arme grele, a declarat luni consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak. În plus, Zelenski a cerut sisteme antirachetă mai moderne.

Pentru a controla regiunea Donbas, Rusia „fie va trebui să finalizeze acţiuni ambiţioase de flancare, fie să efectueze traversări de asalt a râurilor”, a informat luni Ministerul britanic al Apărării, precizând că forţele ruse s-au chinuit să organizeze operaţiuni de traversare a râului şi să răspundă la demolarea podurilor din Ucraina.

Haidai a spus că armata rusă a lovit duminică un pod peste râul Siverski Doneţ, care leagă Severodoneţk şi Lîsîceansk, eliminând o rută esenţială de evacuare a civililor.

Ecouri ale Primului Război Mondial

Imaginile din satelit precum cele de la firma americană Maxar prezintă „peisaje de război comparabile cu cele vizibile în timpul Primului Război Mondial, sate total distruse de-a lungul liniei frontului”, a spus Nicolas Beaupre, membru al consiliului de administraţie al unei asociaţii franceze pentru cercetarea conflictului din perioada1914-1918, relatează AFP.

Dincolo de asemănările vizuale, speranţele şi spaimele stârnite în plan internaţional aduc şi ele cu „Marele Război”, chiar dacă conflictele nu sunt comparabile ca număr de victime. În anul 2022, mulţi au crezut că războiul se va termina în zile sau săptămâni, mai ales după ce forţele ruse pornite din Belarus au început să se îndrepte spre capitala Kiev – amintind de mantra Primului Război Mondial, „se va termina totul până la Crăciun”.

Un război rapid ar fi fost în concordanţă cu bătăliile recente de la periferia Rusiei - atacul Moscovei asupra Georgiei (2008), ocuparea Crimeei (2014) sau conflictul din Nagorno-Karabah (2020).

Însă apărarea hotărâtă a ucrainenilor a respins atacurile repetate, forţând atacatorii să se reorienteze spre actualul războiul de uzură din regiunea Donbass (est).

Primele zile ale războiului au generat propriile lor poveşti eroice – transmisiile sfidătoare ale apărătorilor ucraineni din Insula Serpilor înjurând o navă de război rusă care le cerea capitularea sau legenda pilotului numit „Fantoma Kievului”.

Prin rolul lor de a ridica moralul în calitate de acte excepţionale de curaj acestea nu se deosebesc de poveştile despre flota de taxiuri din Paris, presupuse a fi ajutat la salvarea capitalei, transportând soldaţi la Bătălia de la Marne din 1914.

Evocând o altă amintire naţională franceză, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a comparat scena din estul ţării sale cu „ruinele de la Verdun”, unde apărarea încăpăţânată împotriva ofensivei germane a devenit un simbol al războiului.

Frica de escaladare

Principala preocupare a capitalelor lumii, între care Berlinul, a fost evitarea escaladării către un conflict deschis între Rusia şi NATO.

Unii politicieni germani au mers până la a menţiona cartea lui Christopher Clark „The Sleepwalkers” despre cauzele Primului Război Mondial, temându-se de o repetare a spiralei militare activate de uciderea arhiducelui austriac Franz Ferdinand (1914).

Preşedintele rus Vladimir Putin a conferit o întorsătură modernă scenariului de escaladare cu ordinul său timpuriu de plasare a forţele nucleare ruse în alertă maximă – adăugând spectrul unei dispute revanşarde cu Occidentul.

Citând relatări despre neliniştea cauzată de război în anturajul lui Putin, istoricul australian Clark declarat în mai postului german Deutsche Welle că „sunt multe lucruri indicând că sistemul va fi îndeajuns de robust pentru a evita un astfel de risc” – spre deosebire de asasinarea de la Sarajevo.

În războiul din Ucraina s-au folosit pe scară mare şi arme ce până acum erau desfăşurate în zone de conflict îndepărtate – kitul NATO format din drone şi sisteme de artilerie de precizie e folosit împreună cu formaţii de tancuri şi infanterie.

În Primul Război Mondial s-au făcut pentru prima dată apel la arme folosite împotriva aşezărilor coloniale. Rusia s-a întors la arsenalul din alte vremuri prin apelul la proiectile de artilerie cunoscute ca fleşete, utilizate pe scară largă în Primul Război şi rareori de atunci încoace.

Privind la tabloul general al conflictului, spune Olivier Kempf de la think tank-ul Fundaţiei Franceze pentru Cercetare Strategică (FRS), „este evident că conflictul din Ucraina este unul la scară largă, cu linii de front relativ fixe, care se mişcă încet, şi unde progresele sunt în mare parte obţinute prin dueluri de artilerie”.

Dincolo asta, deosebirile între războiul din Ucraina şi „Marele Război” sunt totuşi uriaşe – atât ca arme, cât şi ca tactici.

„Oamenii văd o mulţime de tranşee şi tind să facă paralela cu Primul Război Mondial, chiar dacă tranşeele sunt un sistem de fortificaţii văzut în multe alte conflicte” precum Nagorno-Karabah, a spus istoricul de război Camille Harle Vargas.

„Când zboară schije în toate direcţiile, cel mai bine este să laşi capul în jos şi cel mai bun mod de a face asta este să fii la nivelul solului”, a spus expertul în apărare Joseph Henrotin.

Artileria modernă a parcurs, de asemenea, un drum lung în ultimul secol, oferind bătaie mult mai lungă şi o precizie mai mare – asta s-a datorat şi dronelor, mult mai eficiente decât primele avioane de recunoaştere din perioada1914-18.

În plus cu aproximativ 200.000 de forţe combatante de fiecare parte, conflictul rămâne de proporţii reduse.Forţele ucrainene consumă până la 6.000 de obuze pe zi, potrivit şefului adjunct al serviciilor de informaţii Vadim Skibiţki – prin comparaţie, 1,5 miliarde, sau un milion pe zi, au fost trase în Primul Război Mondial.