Cum încearcă Rusia să destabilizeze Moldova

Cum încearcă Rusia să destabilizeze Moldova

Vladimir Putin, preşedintele Rusiei

Moscova anunţă că relaţiile cu Republica Moldova vor avea de suferit ca urmare a apropierii acesteia de UE. Pentru a intimida Chişinăul, ruşii ameninţă direct moldovenii care muncesc în Rusia.

Ştiri pe aceeaşi temă

Moscova a intrat pe ultima sută de metri din eforturile de a  intimida Chişinăul pentru a nu semna acordul de asociere şi liber-schimb cu Uniunea Europeană, asigurându-şi astfel în continuare influenţa asupra ţării exsovietice. „Periodic ei (moldovenii – n.r.) cer câte ceva, ştim noi ce, însă dacă ei au o astfel de atitudine faţă de preşedintele comisiei mixte interguvernamentale, atunci nu văd cum am putea avea o colaborare bună”, a declarat marţi premierul rus Dmitri Medvedev. Acesta a adăugat că relaţiile dintre Rusia şi Republica Moldova, „în special cele economice”, se vor deteriora „cu siguranţă” după scandalul cu vicepremierul Dmitri Rogozin şi apropierea Moldovei de UE. „Este alegerea lor, la urma urmei”, a conchis Medvedev. 
 
Transnistria şi embargourile, cele mai bune arme
 
Cea mai la îndemână armă a ruşilor pentru a ataca economia Moldovei este aplicarea unui embargo asupra fructelor şi legumelor, aşa cum au făcut, toamna trecută, cu vinurile. Însă Kremlinul are încă doi aşi în mânecă atunci când tratează cu Republica Moldova, iar ieri i-a etalat pe amândoi: Transnistria şi cei 700.000 de moldoveni care lucrează în Rusia. 
 
Ministerul rus de Externe a calificat drept „ilegale” acţiunile prin care autorităţile de la Chişinău au confiscat listele cu semnături pe care Rogozin le-a ridicat din Transnistria, semnături care, pe modelul Crimeea şi, mai nou, Doneţk şi Lugansk, cereau „independenţa” regiunii separatiste din Moldova. În plus, transmite ministerul condus de Serghei Lavrov, faptul că politicienii de la Chişinău nu au avut timp să se întâlnească cu Rogozin atunci când acesta se întorcea de la regimul pro-rus de la Tiraspol reprezintă acţiuni „neprietenoase” şi „în contradicţie cu practica internaţională”. 
 
Moldovenii care muncesc în Rusia, primii vizaţi
 
După premier şi ministru de Externe, al treilea palier al puterii ruse prin care au fost transmise ameninţările a fost Igor Morozov, membrul Comitetului pentru Afaceri Externe al Consiliului Federaţiei din Rusia. 
 
„În momentul de faţă, Republica Moldova face parte din CSI (Comunitatea Statelor Intependente – n.r.), ceea ce-i permite să beneficieze de anumite preferinţe. După semnarea acordului cu UE, piaţa moldovenească se va deschide pentru mărfurile europene, ceea ce va duce şi la invadarea zonei CSI. Este clar că noi nu putem să permitem acest lucru, iar Moldova trebuie să fie pregătită. În primul rând, vom vedea cum înlocuim unele mărfuri din Moldova, iar în cele din urmă vom ajunge la embargoul asupra produselor agricole şi a altor tipuri de mărfuri”, a avertizat marţi Morozov într-un interviu pentru portalul rus regions.ru. Însă 
 
„În ceea ce priveşte acordul de schimbarea regimului de vize, deocamdată nu este nevoie de-l schimbat. Dar problema lucrătorilor migranţi din Republica Moldova va fi studiată. Cetăţenii moldoveni care vin în Rusia nu sunt marginalizaţi pe piaţa noastră a muncii, beneficiază de anumite preferinţe. Dar, după semnarea acordului, vom fi nevoiţi să abordăm problema migranţilor moldoveni”, a adăugat Morozov, citat de stirilocale.md.
 
Moldova va semna acordul cu UE la 27 iunie
 
Presiunile Moscovei asupra Moldovei şi asupra României au atras reacţii puternice din partea UE, SUA şi NATO. În primul rând, Bruxelles-ul a anunţat că Moldova va semna acordul de asociere şi liber-schimb la 27 iunie. Atunci când s-a parafat acordul, la Vilnius, în noiembrie, ţinta oficială pentru semnare era toamna lui 2014. 
 
„Moldova este o ţară importantă pentru Uniunea Europeană în această parte a continentului. Este o ţară independentă şi suverană, care poate să facă propriile alegeri”, a subliniat şi Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului European, aflat într-o vizită la Chişinău.
 
În ceea ce priveşte episodul Rogozin, care a ameninţat că va reveni în România la bordul unui bombardier, după ce i s-ar fi interzis să intre în spaţiul aerian român, NATO a calificat afirmaţiile vicepremierului rus drept „inacceptabile”, cerând statului rus să-şi clarifice rapid poziţia. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: