Şase iniţiative emblematice ale Comisiei Europene pentru extinderea UE în Balcanii de Vest INFOGRAFIE

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini

Comisia Europeană a adoptat, astăzi, o strategie care confirmă perspectiva europeană a regiunii ca investiţie geostrategică într-o Europă stabilă, puternică şi unită, bazată pe valori comune .

Comisia Europeană a anunţat, astăzi,  „şase iniţiative emblematice“, care reprezintă acţiuni specifice pe care UE le va adopta în următorii ani pentru a sprijini eforturile de transformare în Balcanii de Vest în domenii de interes reciproc. 

Aceste iniţiative vizează aspecte precum consolidarea statului de drept, cooperarea consolidată în materie de securitate şi migraţie prin intermediul echipelor comune de anchetă şi al poliţiei de frontieră şi gărzii de coastă, extinderea uniunii energetice a UE pentru a cuprinde şi Balcanii de Vest sau reducerea tarifelor de roaming şi dezvoltarea reţelelor de comunicaţii în bandă largă în regiune. 

Strategia subliniază, de asemenea, faptul că UE trebuie să fie pregătită pentru a primi noi membri, de îndată ce aceştia vor îndeplini criteriile, se arată intr-un comunicat al Executivului european.

Cu această ocazie, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că „a investi în stabilitatea şi prosperitatea Balcanilor de Vest înseamnă a investi în securitatea şi în viitorul Uniunii. Deşi nu va mai avea loc nicio nouă extindere în timpul actualului mandat, Comisia Europeană trasează acum un parcurs european pentru Balcanii de Vest. 

Printr-o voinţă politică puternică, prin realizarea de reforme efective şi susţinute şi prin găsirea de soluţii definitive la diferendele cu vecinii, fiecare dintre ţările din Balcanii de Vest poate avansa pe propria cale către Uniunea Europeană. Realizarea acestui obiectiv va depinde de meritele lor obiective. 

Comisia Europeană va avea o atitudine riguroasă, dar corectă“. Şeful CE a mai spus că mesajul pe care îl va transmite în cadrul vizitei pe care o va efectua în fiecare ţară din Balcanii de Vest la sfârşitul acestei luni va fi clar:„ continuaţi procesul de reformă, iar noi vom continua să vă sprijinim pentru concretizarea viitorului vostru european.”

La rândul său, şefa diplomaţiei UE, Federica Mogherini, a declarat că „această strategie arată calea de urmat pentru ca toţi cei şase parteneri ai UE să depăşească odată pentru totdeauna moştenirea trecutului, pentru canoi  toţi, împreună, să asigurăm ireversibilitatea procesului de apropiere a Balcanilor de Vest de Uniunea Europeană şi să continuăm procesul de reîntregire a continentului“. 

Mogherini a subliniat că „strategia oferă tuturor o perspectivă comună, clară, fără echivoc, credibilă şi concretă pentru integrarea în UE a fiecăruia dintre cei şase parteneri aiUE, iar următoarele luni vor fi nu numai intense, ci şi cruciale pentru valorificarea acestei oportunităţi istorice unice.”

Comisarul pentru politica europeană de vecinătate şi negocieri privind extinderea, Johannes Hahn, a subliniat: „Astăzi confirmăm că uşa Uniunii este deschisă pentru Balcanii de Vest, care sunt deja o enclavă înconjurată de UE, şi că oferta noastră este sinceră.

Prin această nouă abordare, susţinută de măsuri concrete, consolidăm procesul de extindere, care necesită în schimb eforturi şi reforme credibile, în special în ceea ce priveşte consolidarea statului de drept. Măsurile pe care le adoptăm trebuie să fie în beneficiul cetăţenilor.”

Accent pe reforme convingătoare şi reconciliere

Pentru a îndeplini criteriile de aderare la UE şi în propriul interes, ţările din Balcanii de Vest trebuie să pună în aplicare reforme de amploare în domenii esenţiale. Statul de drept, drepturile fundamentale şi guvernanţa trebuie consolidate în mod semnificativ. Reformele judiciare, lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate şi reforma administraţiei publice trebuie să producă rezultate concrete, iar funcţionarea instituţiilor democratice trebuie consolidată în mod riguros. Reformele economice trebuie continuate cu hotărâre pentru a aborda deficienţele structurale, competitivitatea scăzută şi ratele ridicate ale şomajului.

Toate ţările trebuie să se angajeze fără echivoc, atât prin vorbe, cât şi prin fapte, să depăşească moştenirea trecutului, asigurând, cu mult timp înainte de aderarea la Uniunea Europeană, reconcilierea şi rezolvarea aspectelor nesoluţionate, în special a litigiilor frontaliere.Un acord complet şi obligatoriu din punct de vedere juridic de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo este indispensabil pentru ca aceste ţări să poată avansa fiecare pe calea sa către UE.

Şase iniţiative emblematice în sprijinul procesului de transformare a Balcanilor de Vest

UE este deja cel mai important donator şi investitor în regiune, precum şi un partener politic pentru ţările din Balcanii de Vest. De asemenea, UE este cel mai mare partener comercial al ţărilor din Balcanii de Vest, volumul anual total al schimburilor comerciale dintre cele două părţi fiind de 43 de miliarde EUR (în 2016). 

Astăzi, Comisia Europeană a prezentat şase iniţiative emblematice care vor consolida şi mai mult cooperarea noastră într-o serie de domenii şi vor sprijini procesul de transformare în Balcanii de Vest. Aceste iniţiative emblematice vizează domenii specifice de interes comun: statul de drept, securitatea şi migraţia, dezvoltarea socioeconomică, conectivitatea în domeniile transportului şi energiei, agenda digitală, reconcilierea şi relaţiile de bună vecinătate. În perioada 2018-2020 sunt prevăzute acţiuni concrete în aceste domenii.

Pentru ca Strategia pentru Balcanii de Vest să producă rezultate şi pentru a sprijini tranziţia lină spre aderare, este indispensabil să se pună la dispoziţie finanţările corespunzătoare. Comisia Europeană propune majorarea treptată a finanţării în cadrul Instrumentului de asistenţă pentru preaderare (IPA) până în 2020, în măsura în care realocările în cadrul pachetului financiar existent permit acest lucru. Numai în 2018, se prevede deja asistenţă pentru preaderare pentru Balcanii de Vest în valoare de 1,07 miliarde EUR, pe lângă cele aproape 9 miliarde EUR din perioada 2007-2017.

Etapele următoare pe calea către UE

Politica de extindere a UE trebuie să facă parte integrantă din strategia mai amplă de a consolidare a Uniunii Europene până în 2025, prezentată de preşedintele Juncker în discursul său privind starea Uniunii din septembrie 2017 şi din Foaia de parcurs pentru o Europă mai unită, mai puternică şi mai democratică. 

UE ar putea cuprinde mai mult de 27 de state membre, însă dinamica avansării fiecărei ţări din Balcanii de Vest pe calea către UE va depinde de propriile merite şi de ritmul fiecăreia în funcţie de rezultatele concrete obţinute. Strategia explică etapele pe care trebuie să le parcurgă Muntenegru şi Serbia pentru a-şi finaliza procesul de aderare în perspectiva aderării în 2025. Muntenegru şi Serbia sunt singurele două ţări cu care negocierile de aderare sunt deja în curs de desfăşurare, dar alte ţări le pot ajunge din urmă.

 Această perspectivă va depinde în cele din urmă de existenţa unei voinţe politice puternice, de realizarea unor reforme efective şi susţinute şi de găsirea unor soluţii definitive la diferendele cu vecinii.

Fiecare dintre ţările din Balcanii de Vest are şansa de a avansa pe calea către Uniunea Europeană. Comisia evaluează toate ţările în mod echitabil şi obiectiv, pe baza propriilor merite şi în funcţie de ritmul progreselor pe care le realizează fiecare. Albania şi fosta Republică iugoslavă a Macedoniei fac progrese semnificative pe calea către UE, iar Comisia este pregătită să formuleze recomandări privind deschiderea negocierilor de aderare, pe baza condiţiilor îndeplinite. 

Comisia va începe să pregătească un aviz privind cererea de aderare a Bosniei şi Herţegovinei după ce va primi răspunsuri detaliate şi complete la chestionarul trimis. Prin eforturi susţinute şi implicare, Bosnia şi Herţegovina ar putea să devină ţară candidată la aderare. Kosovo are ocazia de a realiza progrese susţinute prin punerea în aplicare a Acordului de stabilizare şi de asociere şi de a avansa pe calea către UE de îndată ce circumstanţele obiective vor permite acest lucru.

Angajamentul politic ale liderilor din regiune

Ţările vizate mai au încă multe de făcut pentru a putea îndeplini condiţiile şi criteriile necesare pentru aderarea la UE. Strategia subliniază faptul că liderii din regiune nu trebuie să aibă nicio îndoială în ceea ce priveşte orientarea strategică şi angajamentul lor. Ei sunt cei care trebuie să îşi asume, în ultimă instanţă, responsabilitatea pentru ca această ocazie istorică să devină realitate.

Pregătirea UE pentru a primi noi membri

UE trebuie să fie pregătită şi ea pentru a primi în familie noi membri – de îndată ce aceştia vor îndeplini condiţiile necesare – inclusiv din punct de vedere instituţional şi financiar. Uniunea trebuie să fie mai puternică, mai solidă şi mai eficientă înainte de a putea fi mai mare.

Pentru a asigura un proces decizional eficace, UE trebuie să recurgă la votul cu majoritate calificată în Consiliu în domeniile de politică pentru care acest vot este deja prevăzut, se arată în document . În plus, Comisia Europeană va prezenta, în cel de al treilea trimestru al anului 2018, posibilităţile de utilizare pe scară mai largă a votului cu majoritate calificată, aşa cum a anunţat preşedintele Juncker în discursul său privind starea Uniunii din 2017.

Executivul europene a mai arătat că „este nevoie, de asemenea, de un sistem mai eficace de tratare a ameninţărilor sistemice la adresa statului de drept sau a cazurilor de încălcare a statului de drept în orice stat membru al UE, Comisia urmând să prezinte o iniţiativă în acest sens în octombrie 2018“.

În plus, „trebuie constituite mecanisme speciale care să asigure că viitoarele state membre nu dispun de mijloace prin care să blocheze aderarea altor ţări candidate din Balcanii de Vest,“ se mai arată în documentul CE.