Cine minte? Cîmpeanu a declarat că toţi rectorii, fără excepţie, susţin legea sa. Consorţiul Universitaria spune că susţine proiectul România Educată, nu legea

Ieri a avut loc la guvern o întâlnire a rectorilor cu premierul Ciucă şi ministrul Cîmpeanu. După şedinţă, ministrul Cîmpeanu a declarat că „toţi rectorii, fără excepţie, susţin proiectul de lege pentru Învăţământul Superior”. Într-un comunicat de presă de astăzi, Consorţiul Universitaria declară că a susţinut proiectul România Educată, iar legea Învăţământului Universitar trebuie să asigure implementarea acestui proiect.

A formulat şi propuneri de îmbunătăţire a proiectului de lege.

Declaraţiile participanţilor la discuţii

În comunicatul oficial al ministerului Educaţiei se spune:

Fără excepţie, reprezentanţii consorţiilor universitare româneşti şi-au declarat susţinerea şi aprecierea pentru proiectul Legii învăţământului superior, formulând şi o serie de propuneri de îmbunătăţire/completare a textului proiectului legislativ. Au fost apreciate în mod deosebit aspectele ce ţin de consolidarea autonomiei universitare, pe toate palierele, dar şi de creşterea finanţării universităţilor româneşti.

În comunicatul de astăzi al Consorţiului Universitaria, se spune:

În cadrul întâlnirii, prof. univ. dr. Marian Preda, Rectorul Universităţii din Bucureşti şi Preşedintele în exerciţiu al Consorţiului Universitaria, a exprimat, în numele forului, sprijinul faţă de proiectul România Educată şi dorinţa de adoptare a unei Legi a Învăţământului Superior care să asigure o implementare eficientă, echitabilă şi sustenabilă a acestui proiect elaborat în spiritul promovării interesului naţional.

Deci nu sprijinul pentru legea propusă de ministrul Cîmpeanu pentru Învăţământul Superior. Aşadar, cineva minte.

Consorţiul Universitaria cuprinde:

Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea din Craiova, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, Universitatea „Ovidius” din Constanţa.

Au fost prezenţi la întâlnire: Prof. univ. dr. Marian Preda, Rectorul Universităţii din Bucureşti, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, Rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, prof. univ. dr. Cezar Ionuţ Spînu, Rectorul Universităţii din Craiova, prof. univ. dr. Sorin Radu, Rectorul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, conf. univ. dr. Dan-Marcel Iliescu, rectorul Universităţii „Ovidius” din Constanţa, prof. univ. dr. Lucian Georgescu, Rectorul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi. De asemenea, a participat prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pârtea, Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara şi Consilier al Primului Ministru.

Din propunerile Consorţiului Universitaria, nu am văzut vreo poziţie referitoare la faptul că doctorii pot să renunţe de bună voie la titlul de doctor, şi la faptul că doar Comisiile de Etică ale universităţilor vor cerceta sesizările de plagiat, şi nu CNATDCU, pe care legea lui Cîmpeanu îl desfiinţează. Rezultă că sunt de acord cu aceste propuneri, care trec în seama universităţilor cercetarea tezelor de doctorat, dacă sunt plagiate sau nu. Mai sunt şi alte articole controversate în lege, faţă de care aşteptam o poziţie a Consorţiului Universitaria. Această poziţie nu a venit.

Nici referitoare la faptul că premierul Ciucă s-a folosit de justiţie pentru a bloca analiza tezei sale de doctorat de către CNATDCU, faţă de care există suspiciunea că ar fi plagiată. Să fie de vină alocările de bani de la buget, dirijate de ministrul Educaţiei, fără de care rectorii nu mai au ce să împartă în universităţi?

Nici referitoare la faptul că în lege există un articol care prevede prescrierea plagiatului in trei ani de la săvârşirea faptei, o nouă metodă de amnistiere a plagiatorilor.

Nici referitoare la faptul ca rectorii pot rămâne în funcţie pe viaţă.

Cum am mai scris, nici o universitate nu a stabilit drept plagiat vreo teză de doctorat elaborată în cadrul universităţii. Cine s-ar aştepta ca vreo universitate să-şi dea cu firma în cap, acceptând de bună voie că a acordat doctorate pe teze plagiate. Conducătorii de doctorat sunt de regulă persoane cu funcţii de răspundere în organismele de conducere. Cum să-i acuzi că au acordat doctorate cu teze plagiate plagiate? Îţi dai foc la salarii si indemnizaţii!

Ministrul Cîmpeanu are foarte mare încredere în aceşti conducători de doctorat. De aceea l-a şi promovat pe Laurenţiu Barangă în poziţia de conducător de doctorat la universitatea unde era rector, la un an după ce instanţa îi anulase diploma de bacalaureat ca fiind trucată.

Rectorii sunt foarte mulţumiţi că noua lege îi lasă să face ce vor ei în universităţi

Cu ce rezultate se laudă aceşti rectori?

În evaluările internaţionale universităţile noastre ocupă locuri codaşe. Center for World University Rankings (CWUR) a realizat topul celor mai bune universităţi din lume. 

România are doar două universităţi în top 1000. Este vorba despre Universitatea Babes-Bolyai şi Universitatea Politehnică din Bucureşti, care ocupă locurile 895, respectiv 933 în topul CWUR. Alte şase universităţi se află în segmentul 1000-2000, iar restul universităţilor româneşti nu există pentru CWUR.

Mulţi absolvenţi de liceu merg la universităţi străine, pentru că nu au încredere în „fabricile de diplome universitare”, renumele pe care şi l-au câştigat universităţile noastre. Este vorba de 10.000 de studenţi anual, dintre cei mai buni şi performanţi, care în multe cazuri nu revin în România după terminarea studiilor.

Numărul studenţilor din România a scăzut de la 950.000, câţi erau în perioada de glorie a fabricilor de diplome, la 550.000 în prezent. Pentru că tinerii şi-au dat seama că nu obţin în facultate competenţele cerute în piaţa muncii. Angajatorii, cu excepţia doar a statului român, nu te angajează doar pentru că ai diplomă. Te întreabă ce ştii să faci, ba îţi mai dă şi probe de lucru. Răspunzi aşteptărilor, te angajează. Dacă nu, la revedere. Din unele rapoarte, doar 30% dintre absolvenţii de universităţi fac faţă pretenţiilor angajatorilor. Şi atunci, de ce să mai vină tinerii la facultate?

Există şi o agenţie, ARACIS, care controlează învăţământul superior. Aşa de bine îl controlează, încât acum câţiva ani 75% dintre universităţi au primit din partea ARACIS „grad de încredere ridicat”. Adică sunt perfecte după criteriile româneşti, dar la coada clasamentelor efectuate de instituţii străine.

În universităţile de top din lumea largă singurul criteriu de evaluare a performanţei lor este numărul de absolvenţi care se angajează în specializarea urmată, şi cu ce salariu. Restul sunt basme.

Cu aceste „rezultate” submediocre, rectorii vor şi mai multă putere, pe banii românilor. Să dea doctorate cui vor ei, chiar lor înşişi, cum e cazul rectorului Politehnicii, Mihnea Costoiu, care nu are doctorat.

Este îngrijorător şi faptul că nu vedem o poziţie fermă a rectorilor care mai prezintă o umbră de încredere, faţă de propunerile controversate din legea lui Cîmpeanu. Este vorba de Daniel David de la UBB Cluj, Marian Preda de la Universitatea din Bucureşti, Marilen Gabriel Pirtea, Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara. Dl Pirtea este şi consilierul premierului Ciucă, şi de aceea poate că nu-şi permite să-şi spună opiniile.

Problema universităţilor vine din faptul că tot mai puţini elevi susţin şi reuşesc la Bacalaureat, dintre aceştia o parte importantă pleacă în străinătate, iar alţii intră direct în piaţa muncii, pentru că nu au încredere că ar obţine în universităţi competenţele cerute de angajatori. Şi nici în etica şi deontologia universitară, demonstrată de plagiatele din tezele doctorale. Aici este o piaţă liberă, care va duce la dispariţia acelor universităţi care nu înţeleg această evoluţie.