Timpul scurt rămas până la începerea anului şcolar mă fac sceptic în privinţa reuşitei proiectării şi organizării acestui tip de unităţi şcolare. Şi atunci, la ce bun un HG cu o lună înainte de începerea anului şcolar? Doar aşa, să ne aflăm în treabă? Trecând peste faptul că în contextul evoluţiei pandemiei nu ştim când va începe anul şcolar, şi în ce condiţii.

Prevederi discutabile şi controversate în HG-ul privind unităţile pilot

Indiferent ce „experimente” şi pilotare se fac cu unele clase de elevi, aceştia trebuie să aibă şanse egale cu toţi ceilalţi elevi. Vor da examene de absolvire dintr-o anumită programa şcolară, aceeaşi pentru toţi elevii, vor merge la orice liceu sau facultate unde li se vor cere cunoştinţe şi competenţe valabile pentru toţi elevii. Nu putem face din câteva zeci sau sute de elevi cobaii unor experimente şcolare. Sper că şcolile care vor organiza astfel de clase pilot, experimentale şi de aplicaţie, să ceară acordul scris al părinţilor elevilor pentru trecerea la un altfel de învăţământ, experimental şi de pilotare.

Să nu se înţeleagă că sunt inpotriva noilor experimente în educaţie. Dar ele trebuie să se rezume la noi metode de predare a aceluiaşi curriculum naţional, la lecţii din CDŞ (Curriculum la dispoziţia şcolii), de performanţă şi de remediere, la activităţi extracurriculare, la necesitatea ca şcoala să se plieze pe nevoile şi interesele elevilor. Dar toate aceste activităţi trebuie organizate dincolo de Trunchiul comun al curriculei şcolare, acelaşi pentru toţi elevii, si care asigură reuşita la examenele naţionale şi posibilitatea continuării studiilor în orice liceu sau facultate.

În art 2 al HG în discuţie se precizează:

  1. Începând cu anul şcolar 2020-2021, în sistemul de învăţământ preuniversitar vor funcţiona unităţi de învăţământ cu statut de unităţi –pilot, experimentale şi de aplicaţie. Scopul acestora este de a pune în aplicare şi de a evalua proiecte de cercetare educaţională, noi modele curriculare şi de carieră didactică, în vederea fundamentării de politici publice la nivel naţional.

Noi modele curriculare, altele decât cele prevăzute de Legea Educaţiei Naţionale? Nu se poate, pentru că tot HG spune:

  1. În unităţile de învăţământ prevăzute la alin.(1) se aplică dispoziţiile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi reglementările subsecvente.

Este aici o fractură logică. Cum să respectăm Legea Educaţiei Naţionale, simultan cu „noi modele curriculare şi de cariera didactică?” Aşteptăm lămuriri din partea ministerului Educaţiei. Structura curriculară şi cariera cadrelor didactice sunt reglementate prin legi şi nu pot fi modificate prin HG-uri, OM sau regulamente.

La art 3 din proiectul de HG se spune

(2) În acest scop, ministrul educaţiei şi cercetării va aproba Metodologia de înfiinţare şi funcţionare a unităţilor –pilot, experimentale şi de aplicaţie. Aceasta va cuprinde:

d) structura de personal şi modalităţile de organizare a normei de muncă pentru personalul didactic şi nedidactic;

Aceeaşi observaţie. Atâta timp cât structura de personal şi norma de muncă sunt prevăzute în Statutul Cadrelor Didactice, cum poate fi ea modificată printr-o metodologie?

Ordinul ministrului Educaţiei şi Cercetării poate deroga doar de la acte cu aceeaşi forţă juridică, adică de la alte ordine de ministru. Numai că avem o lege a Educaţiei, o lege a salarizării, un Cod al Muncii, care nu pot fi derogate prin ordin de ministru. Atunci cum vor funcţiona aceste unităţi pilot?

Nota de fundamentare a proiectului de HG este şi mai categorică:

„Unităţile de învăţământ cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie vor aplică la clasă arhitecturile curriculare diferite de actualele planuri-cadru în vigoare, având rolul specific de a testa direct în şcoli impactul unor modificări sistemice, cu scopul de a le ajusta, corectă şi adapta în funcţie de nevoi, înainte de scalarea acestora. Unităţile-pilot vor funcţiona, de asemenea, după modele specifice de normare, salarizare şi parcurs al carierei didactice, tocmai pentru a le face compatibile cu modelul curricular pilotat. Derogările de la curriculumul naţional şi de la normele legale privind organizarea şi funcţionarea unităţii de învăţământ vor fi realizate printr-un regulament, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, care va deroga de la acte normative cu aceeaşi forţă juridică”.

În unităţile pilot se vor aplică la clasă arhitecturi curriculare diferite de actualele planuri cadru în vigoare. Şi la examenele de absolvire elevii din clasele sau şcolile pilot vor primi subiecte din ce programă şcolară? La fel cu toţi elevii, sau rezultate din arhitectura diferită de actualele planuri cadru? Altă întrebare fără răspuns, deocamdată.

Se pune şi problema resurselor de inovare din şcoli. Pot profesorii unei şcoli, într-o lună cât a rămas până la începutul anului şcolar, să construiască arhitecturi curriculare diferite de actualele planuri-cadru în vigoare? Mi se pare o glumă! N-au reuşit experţii ministerului şi a unităţilor subordonate in trei decenii, şi vor reuşi o mână de profesori într-o lună, oricât de bine intenţionaţi ar fi?

Tot în Nota de fundamentare se mai spune:

„Dreptul de opţiune al şcolilor va fi respectat. Nicio şcoală nu va fi obligată să participe la pilotare, o condiţie esenţială pentru a face parte din program fiind anunţarea intenţiei unităţii de învăţământ, în urma hotărârii Consiliului de Administraţie şi doar după avizul consiliului profesoral, al consiliului şcolar al elevilor şi al consiliului reprezentativ al părinţilor”.

Este foarte bună această prevedere, sper să se regăsească în normele juridice subsecvente acestui HG.

Este foarte bine că se organizează pilotări şi inovaţii în educaţie. Numai că ele trebuie limitate strict la ce permite legislaţia actuală, care nu poate derogată prin Ordin de ministru.

Mai importante mi se par abordări de schimbarea arhitecturii curriculare după studii aprofundate, şi simultan pentru toţi elevii. Nu se poate accepta ca unii elevi să devină „cobaii” experimentelor care se fac în educaţie. Şi dacă aceste experimente se dovedesc a fi nereuşite? Cine plăteşte pierderile pe care le înregistrează elevii?