Evaluare Naţională 2016. Examenul la Matematică nu a fost dificil, dar a avut greşeli de formulare. „Degeaba a fost uşor la română dacă e greu la mate“

Evaluare Naţională 2016. Examenul la Matematică nu a fost dificil, dar a avut greşeli de formulare. „Degeaba a fost uşor la română dacă e greu la mate“

FOTO Cristian Delcea/Adevărul

Subiectele de la proba de Matematică de la Evaluarea Naţională 2016 nu au fost dificile, în schimb două probleme de la geometrie ar putea face diferenţa dintre elevii bunii şi cei foarte buni. Însă o cerinţă formulată ambiguu la primul subiect i-au pus în încurcătură pe elevi.

Absolvenţii de clasa a VIII-a au susţinut miercuri ultima probă din cadrul Evaluării Naţionale.  Aceştia au avut subiecte echilibrate la proba de Matematică, spun profesorii de specialitate, însă nota 9 va fi obţinută doar de către elevii bine pregătiţi. Deşi subiectele au fost relativ uşoare, un subpunct i-a încurcat pe elevi, pentru că a fost formulat neclar, mai spun dascălii.
 
De exemplu, profesorul Alexandru Constantinescu, directorul Colegiului Naţional „Spiru Haret” susţine că la exerciţiile de algebră candidaţii nu ar fi trebuit să întâmpine probleme, însă problemele de geometrie s-ar putea să le fi dat de furcă elevilor. „Geometria îi va mai subţia la notă”, a arătat dascălul.
 
La rândul lui, profesorul Silviu Dăneţ de la Colegiul Naţional „I.L.Caragiale” spune că diferenţa între copiii foarte buni şi cei buni va fi făcută de subpunctul „c” de la exerciţiile 1 şi 2 ale subiectului al III-lea. „Nota 5 poate fi obţinută uşor, în schimb o notă de 8,50 - 9 se poate lua un pic mai greu şi o pot obţine doar copiii care sunt foarte bine pregătiţi. Fireşte că mai pot exista mici probleme poate pe la algebră, pe la subiectul de funcţii, dar asta pentru copiii slabi, pentru cei bine pregătiţi doar geometria le-ar putea crea probleme”, a menţionat profesorul de matematică.
 
Subiecte provocatoare la geometrie
 
Profesoara Cristina Robu de la Liceul Teoretic „Dunărea” din Galaţi explică şi de ce aceste subpuncte vor face departajarea.
 
 „La subpunctele a şi b ale celor două exerciţii ale subiectului al III-lea elevii trebuie să aplice formule, în schimb celelalte solicită şi creativitatea şi intuiţia elevilor. Îi provoacă pe elevi şi este şi normal. Un profesor este plăcut surprins când vede la trei elevi diferiţi trei demonstraţii diferite. Matematica nu înseamnă doar aplicarea unor formule. Eu cred că nu ar fi stricat o problemă un pic mai dificilă şi la subiectele de algebră, astfel încâ să se facă bine departajarea. Nu ajută pe nimeni nişte medii ridicate artificial”, a explicat profesorul de matematică Cristina Robu.
 
 

Cerinţă ambiguă la unul dintre subiecte

Profesorul de matematică Ştefan Vlaston spune că foarte mulţi elevi au fost încurcaţi de faptul că cerinţa exerciţiului 6 de la subiectul 1 nu a fost clară.
 
Conform cerinţei, elevii trebuiau să identifice pe o diagramă care este numărul elevilor care au obţinut nota 5 la testul de matematică, în schimb nu a fost specificat clar care era axa notelor şi care cea a elevilor.
 
„ Nu se specifică nicăieri că pe axa OX sunt notele, iar pe axa OY numărul de elevi. Astfel, unii dintre copii au fost încurcaţi şi a citit diagrama invers.  Cerinţa este ambiguă”, a explicat profesorul de matematică Ştefan Vlaston care a adăugat că după această greşeală punctajul maxim trebuie acordat indiferent de modul în care au citit elevii diagrama. 
 
 „Corect ar fi ca de la Comisia Centrală de examen să plece o notă către toate centrele de corectare, în care să fie menţionat faptul că punctajul maxim se acordă indiferent de modul în care elevii au citit diagrama”, arată Vlaston pe blogul său de pe platforma Adevărul.
 
Pe de altă parte, profesorul Silviu Dăneţ de la Colegiul I.LCaragiale spune că elevii puteau uşor să îşi dea seama care erau axele. „Pe diagramă, se văd enumerate pe orizontală cifrele până la 10. Toţi ştim că notele sunt până la 10 şi nu până la 8, astfel că se poate deduce că elevii sunt în număr de opt. Mai mult, ni se arată printr-un pătrăţel colorat/plin că pot identifica numărul de elevi”, a explicat Dăneţ.
Cu doar o zi înainte, la proba de Limba şi literatura maternă elevii care au susţinut examenul la Limba Germană au primit spre rezolvare un subiect care era pe site-ul Ministerului Educaţiei de un an. 
 
„Degeaba a fost uşor la română dacă e greu la mate“
 
După ce luni au avut parte de subiecte cu un grad de dificultate scăzut la proba de Limba Română a Evaluării Naţionale, elevii de clasa a VIII-a au ieşit ieri de la proba de Matematică cu figuri neîncrezătoare şi cu speranţa în 5-ul salvator. 
 
La şcoala 84, din cartierul bucureştean Vitan, 70 de elevi au susţinut proba la Matematică a Evaluării Naţionale. Primul ieşit din sala de examinare a spulberat speranţele părinţilor.
 
 „A fost destul de OK“, a început băiatul. „La geometrie a fost cât de cât simplu“, a continuat el. Apoi a spus: „Sper să iau 5“. 
 
Acest 5 a reprezentat pentru părinţi declicul unei dezbateri ample despre sistemul de învăţământ românesc. „Cred că «domnul» meu o să ia o mare ţeapă la examenul ăsta. I-a mers cât i-a mers la Română, dar la Mate nu-i mai merge“, a spus mama unui elev. O alta s-a plâns că simte cum începe să facă un diabet pe sistem nervos din cauza examenelor susţinute de fiul ei. O a treia mămică le-a liniştit pe celelalte, povestind cazul unei eleve din cartier care era olimpică şi foarte bună la toate materiile, dar a murit anul trecut în condiţii neelucidate. „Aşa că degeaba sunt deştepţi dacă n-au noroc în viaţă“. La un moment dat, cineva a apărut cu un telefon mobil pe care avea poze cu subiectele. Părinţii au zoom-at cu degetele pe ecran şi s-au uitat lung - „ia uite, domne, le-a dat cubul!“. Un tată a ieşit din grupul de curioşi şi a spus: „Greu!“.
 
Problema buclucaşă: „Cât ţi-a dat la 6?“
 
Către ora 11.00, elevii au început să iasă în grupuri de la examen. Se certau: „nu există nota 0!“. Părinţii s-au speriat, crezând că cei mici iau în calcul posibilitatea de a lua chiar 0 la Evaluarea Naţională. Puţin mai încolo şi-au dat seama că odraslele lor se ceartă pe seama unui exerciţiu din examen. E vorba de cerinţa 6 de la primul subiect, în care elevilor li se cerea explicarea unei diagrame. Mai mulţi elevi s-au plâns că formularea a fost neclară şi n-au înţeles elementele diagramei. Erau hotărâţi să depună contestaţii, însă contestaţiile se pot depune numai mâine după afişarea rezultatelor.
 
„Degeaba a fost uşor la română dacă e greu la mate“, a spus un băiat dezamăgit de subiecte.
 
Mulţi copii din cartierul Vitan se gândeau să meargă mai departe la colegiul tehnic din zonă, „Mihai Bravu“. Tuturor li se pare că se intră tot mai greu la licee: „Dacă la Mihai Bravu a ajuns să se intre cu 7, la Sava cu cât se intră? Cu 20?“. S-a mai dezbătut o vreme situaţia învăţământului românesc. Grupul de elevi şi părinţi s-a disipat într-o atmosferă de resemnare. Ideea e că mai sunt patru ani de şcoală şi apoi gata, cei mici pot să plece să-şi facă un viitor afară, că pe-aici degeaba faci facultate dacă stai pe 8 milioane salariu. Pentru mulţi, Evaluarea Naţională e începutul dezamăgirii naţionale.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: