Dacă ar veni de la analisti economici „independenţi”, această afirmaţie ar trece poate neobservată. In condiţiile in care Preşedintele României (unul dintre cei mai informaţi oameni din România) pune in discuţie consolidarea macroeconomică prezentă, aruncând în discursul public incertitudine, lucrurile sunt îngrijorătoare.

Să vedem cum se susţin afirmaţiile făcute ieri cu privire la repetarea evenimentelor neplăcute din 2010 si 2011. Vom analiza câtiva indicatori care sunt considerati relevanti pentru reliefarea eventualelor vulnerabilităţi macroeconomice. Nu este nevoie de mari cunoştinţe de economie pentru a observa nivelul de raţionalitate al îngrijorărilor.

1.   In ultimul an, probabilitatea de default a României calculată pe baza CDS -urilor la împrumuturile pe 5 ani (rată de recuperare de 60%) a scăzut de la 7,8% la 4,7%.

Sursa: Bloomberg, DB Research, 2013

2.  România se împrumută la randamente mici nu numai pe pieţele financiare internaţionale ci şi pe piaţa internă. Pe lângă un efect regional, aceasta înseamnă un plus de credibilitate în politicile macroeconomice aplicate.

 

 

3.     Structura pe maturităţi a datoriei publice s-a îmbunătăţit, fiind redusă presiunea datoriei publice pe termen scurt. Rata de creştere a datoriei publice s-a redus, România spunând pas modelului pe datorie cu care ne obisnuisem in ultimii ani. Pe de altă parte, ca urmare a credibilităţii ridicate şi implicit a reducerii randamentelor la imprumuturi s-a reuşit extinderea scadenţelor astfel încât să se minimizeze riscul unor vârfuri de sarcină pe datoria publică.

 

Sursa: Ministerul Finantelor Publice, 2013

4.     România are un buffer în Trezorerie care acoperă 5 luni din necesităţile brute de finanţare curente, peste 4 luni cât este stabilit în acordul cu FMI si CE, termen considerat confortabil de către literatura economică.

5.     România îşi respectă angajamentele convenite cu creditorii instituţionali în ceea ce priveşte atingerea ţintelor de consolidare fiscală (deficit bugetar şi deficit bugetar structural). Executia bugetului general consolidat aferenta primelor sapte luni ale anului s-a incheiat cu un deficit de - 6,02 miliarde lei (0,96% din PIB) fata de - 6,97 miliarde lei (1,19% din PIB), realizat in aceeasi perioada a anului precedent.

Într-un mediu macroeconomic sensibil, dominat de incertitudine, afirmaţiile tari chiar nu-şi au locul.  Cred că nu greşesc.