Ce vrea FMI de la noi în noul acord

Andrea Schaechter, şeful misiunii FMI în România, va pune accent în noul acord pe reformarea sistemului de sănătate, a energiei şi transporturilor

Noul acord convenit de către autorităţi cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană vine cu o serie de condiţionalităţi, cele mai multe dintre acestea fiind restanţele vechiului acord. Reforma sectorului sanitar, restructurarea din energie şi transporturi apar din nou pe listă, plus o serie de surprize neplăcute pentru români: clauzele abuzive rămân în contractele de creditare iar calendarul de liberalizare nu se modifică nici el.

Guvernul a convenit cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) un nou acord preventiv, pe o perioadă de doi ani, fiecare dintre cele două instituţii contribuind cu câte două miliarde de euro.

„Autorităţile române îşi propun să trateze acest acord ca unul preventiv, nu vor să tragă din resursele financiare“, a declarat Andrea Schaechter, noul şef al misiunii FMI în România. Acordul va fi semnat în toamnă, cel mai probabil în luna octombrie. „Stabilitatea macroeconomică, în mod clar, singură nu este suficientă. Trebuie combinată cu reforme structurale“, a afirmat Schaechter. Cu toate acestea, banii nu vor veni fără condiţionalităţi, majoritatea fiind aceleaşi din acordul precedent. 

**Reforma sănătăţii. Sistemul sanitar va fi în centrul atenţiei în noul acord. Acesta este văzut ca un „risc“ pentru buget, iar accentul va fi pus pe managementul financiar al unităţilor spitaliceşti, potrivit unor surse prezente la negocieri. De asemenea, se va pune accent pe prevenţie şi se va da un rol mai mare medicilor de familie şi tratamentului ambulatoriu. Reamintim, propunerile de reformă a sectorului au dus la proteste ale populaţiei la începutul anului trecut, din cauza conflictului iscat între preşedintele Traian Băsescu şi secretarul de stat Raed Arafat.

**Fără implicare politică în companiile de stat. Ministerele nu trebuie să intervină în conducerea companiilor de stat, aceste atribuţii revenind managerilor privaţi, care să fie selectaţi transparent, aşa cum prevede legea, a mai declarat Andrea Schaechter. „Pentru noi este foarte important ca Ordonanţa 109 privind guvernanţa corporativă să fie urmată în spiritul şi litera ei. Aşadar, am sfătuit cu fermitate autorităţile să aplice aceste prevederi, să se asigure că noile numiri (ale managerilor privaţi - n.r.) sunt în conformitate cu prevederile ordonanţei, transpusă într-o lege“, a afirmat Schaechter. Ea a arătat că ordonanţa a fost concepută împreună cu Banca Mondială, apreciind că este o una bună şi că trebuie respectată. 

În ultima vreme, scandalul de la Tarom a fost cap de afiş în presă în privinţa managementului privat. La acesta se adaugă şi cazul CFR Infrastructură, când Consiliul de Administraţie a fost demis pentru că planul de management nu a fost aprobat. 

**Privatizări şi listări urmărite la sânge. Companiile care vor fi listate sau privatizate sunt aceleaşi din precedentul acord, însă noutate este că de acum Comisia Europeană se va implica direct în supravegherea acestor procese. În înţelegerile precedente, doar FMI monitoriza stadiul programelor, trecând cu vederea numeroase amânări şi anulări. Acum, statul chiar va fi pus să le facă.

Pentru acest an, Guvernul şi-a propus listarea Nuclearelectrica şi Romgaz, în vreme ce anul viitor sunt vizate Hidroelectrica, Electrica şi Complexul Energetic Oltenia. Instituţiile internaţionale nu sunt prea fericite nici de cum a decurs privatizarea CFR Marfă. „Noi presupunem că privatizarea va merge înainte aşa cum s-a anunţat, vom lăsa procesul să se deruleze aşa cum trebuie şi aşteptăm şi noi să vedem finalizarea acestei privatizări la CFR Marfă“, a afirmat ieri Schaechter. Pe de altă parte, oficialii nu mai acceptă ajutoare şi subvenţii pentru companiile de stat pe pierdere, vizat fiind combinatul Oltchim, a cărui privatizare a eşuat în toamna anului trecut.

**Fără amânare la liberalizare. Liberalizarea preţurilor la gaze naturale va continua fix aşa cum s-a convenit în calendarele negociate în precedentul acord, deşi atât industria chimică, cât şi cea siderurgică s-au plâns de efectele scumpirilor. Angajaţii din industria chimică au protestat de mai multe ori în ultima vreme, în timp ce ArcelorMittal a avertizat, la rândul său, asupra costurilor mari pe care trebuie să le suporte. Preţul la producţia internă este de 170 de dolari pe mia de metri cubi, în vreme ce importurile se fac la 400 de dolari, astfel că liberalizearea înseamnă practic mai mult decât o dublare a preţului.

Ministrul Constantin Niţă, care ocupă portofoliul Energiei, a dorit o amânare cu şase luni a calendarului, însă Comisia Europeană nu a fost de acord. Argumentul: România ştia că preţurile trebuie aliniate încă de la aderarea din 2007, că este o obligaţie comunitară, şi am avut destul timp la dispoziţie.

**Clauzele abuzive din contractele de credit rămân. Dacă liberalizarea este o prevedere europeană, nu acelaşi lucru se întâmplă şi cu clauzele abuzive din contractele de credit. Posibilitatea denunţării acestora, prevăzută a intra în vigoare de la 1 octombrie, nu se va aplica, după ce oficialii instituţiilor internaţionale au cerut Guvernului să ia măsuri astfel încât să nu fie afectată stabilitatea financiară.

Miza proceselor colective este că băncile vor fi obligate să modifice în toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de instanţe printr-un astfel de litigiu. În luna iunie, BNR a transmis Guvernului studiul de impact din care rezultă că băncile au calculat pierderi de aproximativ 5 miliarde de lei din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate în contractele de creditare din relaţia cu populaţia.

Pe de altă parte, FMI şi CE s-au săturat ca sistemul bancar din ţara noastră să aibă 20% credite neperformante şi va impune băncilor să rezolve problema „într-un fel sau altul”. Adică fie restructurează creditul clienţilor cu probleme, fie vând portofoliile. 

**Adio scăderi de taxe. Întrebată despre posibilitatea unei relaxări fiscale, aflată în dezbatere în ultimii doi ani, Schaechter a lăsat să se înţeleagă că nu va fi acceptată vreo astfel de măsură. Ea a spus că deficitul asumat prin pactul de stabilitate fiscală agreat la nivel european trebuie să fie de 1% în 2015 şi că o relaxare fiscală ar creşte acest deficit. Mediul de afaceri cere de mai mult timp reducerea taxelor şi predictibilitate. Discuţiile se învârteau până acum fie în jurul revenirii TVA la 19%, fie la scăderea contribuţiilor sociale.

**Platformă de tranzacţionare pentru datoria publică. Trezoreria trebuie să realizeze o platformă publică şi transparentă pentru instrumentele de datorie publică. Cu cât această piaţă este mai organizată, cu atât există mai multă lichiditate, ceea ce va duce, în consecinţă, la dobânzi mai mici pentru titlurile de stat. De asemenea, semnalele de politică monetară, transmise de Banca Naţională, vor ajunge mai facil în piaţă. Adică, pe hârtie, s-ar ajunge la dobânzi mai mici pentru creditele la lei. Potrivit surselor, statul a fost însărcinat să „răscumpere“ o serie de „instrumente exotice“ emise mai demult sau să le preschimbe în titluri de stat.

** Unitate care prioritizează investiţiile. De asemenea, în cadrul ministerului de Finanţe urmează să fie realizată din toamnă o unitate care va centraliza şi analiza toate investiţiile şi proiecte autorităţilor, din care va face un clasament pe bază de importanţă şi efecte. Lista cu scorurile va fi publică. Intenţia este de a forţa statul să prioritizeze investiţiile şi să nu mai deschidă noi şantiere dacă nu există bani pentru vechile lucrări. În acest moment, România are o serie de investiţii deschise chiar şi cu 20 de ani în urmă, ceea ce duce la costuri uriaşe.