Producţia de cărbune a României a scăzut cu 5,6% în primele două luni din 2024 iar importurile s-au redus
0Producţia de cărbune net a României a totalizat, în primele două luni ale acestui an, 344.600 tone echivalent petrol, fiind cu 5,6% mai mică (minus 20.300 tep) faţă de cea din perioada similară din 2023, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Importurile de cărbune net au fost, în perioada menţionată, de 22.700 tep, mai mici cu 500 tep (minus 2,2%) faţă de ianuarie-februarie 2023.
În ultima prognoză a echilibrului energetic, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză semnala că, până în anul 2026, dinamica producţiei de cărbune, cât şi importul sunt prevăzute în scădere, pe măsură ce alte capacităţi de producţie de energie vor fi puse în funcţiune.
Astfel, în 2024, producţia se va reduce cu 6,7% (la 2,525 milioane tep) şi importurile cu 6,7% (la 195.000 tep), în 2025 cu 8,6% (la 2,31 milioane tep), respectiv cu 4,5% (la 185.000 tep) şi în 2026 cu 10,2% (la 2,075 milioane tep), respectiv cu 2,5% (la 180.000 tep).
În prima luna a acestui an, producţia de cărbune net a României a totalizat, în prima lună a acestui an, 165.700 tone echivalent petrol, fiind cu 8,7% mai mică (minus 15.700 tep) faţă de cea din ianuarie 2023, arată INS.
Importurile de cărbune net au fost în ianuarie 2024 de 6.400 tep, mai mici cu 5.900 tep (minus 48%) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
În ultima prognoză a echilibrului energetic, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză semnala că, până în anul 2026, dinamica producţiei de cărbune, cât şi importul sunt prevăzute în scădere, pe măsură ce alte capacităţi de producţie de energie vor fi puse în funcţiune.
Iar în contextul crizei energetice, UE a sporit și a accelerat instalarea de tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile care sunt menite să substituie gazul, care trebuia să înlocuiască cărbunele și produsele petroliere.
„Pe baza REPowerEU, UE a adoptat Regulamentul privind autorizarea, care a simplificat și a accelerat procedurile de autorizare a energiei din surse regenerabile axându-se pe anumite tehnologii și proiecte care au cel mai mare potențial de implementare rapidă, cum ar fi energia solară fotovoltaică (PV) în cadrul unor structuri artificiale și pompe de căldură, precum și retehnologizarea”, amintește Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Se încarcă comentariile...
