Potenţialul eolian în largul Mării Negre este colosal, susține ministrul Energiei
0Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a semnalat, marți, în cadrul unei conferințe, că potenţialul eolian în largul Mării Negre „este unul colosal”.
Oficialul a vorbit despre proiectul de Lege privind exploatarea energiei eoliene offshore, precizând că acesta ar putea fi aprobat în septembrie-octombrie.
„La acest moment, noi am pus în dezbatere publică proiectul legislativ. Conform legii, el trebuie să stea în dezbatere minimum 30 de zile. Vom face şi o dezbatere în persoană cu toţi cei interesaţi pentru a putea îmbunătăţi proiectul. (...) După ce finalizăm proiectul legislativ, vom intra cu el în avizare interministerială, se aprobă în Guvern şi se înaintează Parlamentului României pentru noi dezbateri şi pentru vot, respectiv, ulterior, promulgare. Deci, discutăm de un orizont de timp septembrie-octombrie în care să finalizăm tot acest proces. (...) Noi ne dorim ca în toamna aceasta să putem adopta acest proiect în Parlamentul României", a spus Burduja, informează Agerpres.
El a subliniat că la acest proiect a lucrat echipa ministerului, fostul secretar de stat George Niculescu, dar şi o echipă a Băncii Mondiale.
„M-am văzut chiar ieri cu directorul regional al Băncii Mondiale şi am făcut un update pe acest proiect şi el promite să fie un proiect modern, cu care România să fie un exemplu pentru regiune", a menţionat ministrul Energiei.
Potenţialul eolian este colosal
Burduja a semnalat că potenţialul eolian în largul Mării Negre „este colosal", respectiv 75 de gigawaţi, aproximativ un sfert fiind în centrale eoliene fixe şi restul plutitoare. Costurile pentru platformele fixe sunt cu 20-30% mai mici, „din ceea ce spun experţii", decât cele pentru platformele plutitoare.
Sebastian Burduja a mai afirmat că, ulterior, vor fi o serie de alte instrumente care vor încuraja investiţii de acest fel şi probabil cel mai important instrument este legat de contractele pentru diferenţă.
Jalon în PNRR
„Este, de asemenea, un jalon în PNRR, unde alţi consultanţi din partea Băncii Europene de Dezvoltare (BERD) sunt implicaţi şi ne-am propus ca până la finalul acestui an să finalizăm cadrul legislativ. Aceste contracte pentru diferenţă fixează practic preţul pe termen lung pentru energie electrică, să spunem. Şi atunci un investitor are o predictibilitate. Dacă ulterior condiţiile de piaţă duc preţul mai sus decât preţul fixat prin contractul pentru diferenţă, investitorul plăteşte diferenţa către contrapartea statului român.
Va fi o instituţie desemnată drept contraparte. Dacă preţul pieţei în anii următori este sub preţul setat prin contractul pentru diferenţă, se compensează invers şi statul dă investitorului confortul că poate investi şi poate să aibă o rată de profitabilitate corectă în România. Deci, sunt investiţii semnificative pe termen lung şi trebuie încurajate printr-un cadru legislativ şi printr-un cadru de finanţare", a punctat Burduja.
Ce anunță ME
Ministerul Energiei a publicat marţi proiectul de Lege privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, care se află în consultare publică timp de 30 de zile, acesta făcând parte din angajamentele instituţiei în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Prin acest proiect de Lege se acordă o schemă de sprijin pe bază de contracte pentru diferenţă pentru construcţia şi operarea de centrale electrice eoliene offshore cu o capacitate de producţie energie electrică de 3 GW, până în anul 2035, se arată în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de act normativ.
Potrivit unui comunicat al ME, prin acest proiect, România asigură cadrul legal pentru dezvoltarea investiţiilor în domeniul energiei eoliene offshore din Marea Neagră.
Stabilirea unui cadru legislativ şi fiscal adecvat este esenţial în dezvoltarea energiei eoliene offshore, în contextul actual marcat de extinderea accelerată a acestor capacităţi de producţie la nivel mondial. România urmăreşte îndeplinirea principalelor obiective ale noii politici din domeniul energiei şi climei a Uniunii Europene, pentru anul 2030 şi perspectiva pentru anul 2050, obiective asumate şi de ţara noastră, cu scopul de a gestiona în mod echitabil tranziţia sectorului energetic românesc către producerea de energie curată, se spune în comunicat.
În Expunerea de motive se specifică faptul că unele state au înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte energia eoliană offshore, însă, alte state nici măcar n-au adoptat un cadru de reglementare specific, iar unele bazine maritime rămân încă nevalorificate. Acesta este şi cazul Mării Negre, areal cu un bun potenţial natural pentru exploatarea energiei eoliene offshore, atât prin utilizarea turbinelor fixate pe fundul mării, cât şi a turbinelor flotante.
„Având în vedere cele de mai sus, precum şi intenţia ţării noastre de a contribui în mod semnificativ la atingerea ţintelor europene de RES şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de a-şi asigura siguranţa în aprovizionare pe bază de capacităţi energetice nepoluante, în contextul reformei pieţei de energie electrică inclusă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost evidenţiată necesitatea susţinerii unui cadru legislativ şi de reglementare stimulativ pentru investiţiile private în producţia de electricitate din surse regenerabile, unul dintre jaloanele incluse în acest plan fiind 'introducerea unui nou cadru specific pentru centralele pe bază de energie din surse regenerabile offshore', cu termen de implementare trimestrul II 2023", potrivit documentului.
Potenţialul de energie eoliană offshore al României, astfel cum este acesta evaluat pe baza estimărilor Băncii Mondiale (BM), prezintă o capacitate teoretică de 76GW, 22GW sub formă de turbine fixe şi 54GW sub formă de turbine plutitoare. Din punctul de vedere al raportului cost/beneficiu, primele turbine care ar trebui instalate sunt cele fixe.
Se încarcă comentariile...
