ONU: O treime din resursele alimentare este risipită. Un miliard de oameni înfometaţi

Miniştri ai Agriculturii şi reglementatori ai industriei alimentare s-au întrunit în weekend la Berlin, în cadrul unui summit al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (OAA). Motivul întâlnirii a fost căutarea de soluţii împotriva risipei alimentare.

Un miliard de oameni din ţările în curs de dezvoltare suferă de fomete, în timp ce consumatorii din ţările bogate aruncă anual aproximativ 220 milioane de tone metrice de reziduuri alimentare, adică aceeaşi cantitate ca întreaga producţie de hrană a Africii de la sud de Sahara.

„Trebuie să schimbăm modul în care gândim, trebuie să avem mai multă educaţie, trebuie să luăm în considerare modificarea datelor de expirare. Orice produs comestibil aruncat este risipit”, a spus Ilse Aigner, ministrul german al agriculturii, citat de Bloomberg.

Directorul general al Organizaţiei, Graziano da Silva, spune că o treime din alimentele produse pe glob într-un an este pierdută sau risipită – 1.3 miliarde de tone metrice. 925 milioane de oameni au fost afectaţi de foamete în 2010. Pentru a reduce risipa, hrana ar trebui apreciată responsabil şi atent: „În ţările dezvoltate, risipa de alimente este îngrijorătoare. Chiar şi astăzi, producem suficientă mâncare, deşi există un miliard de oameni subnutriţi”, a pus liderul Organizaţiei.

Producţia mondială de hrană trebuie să crească

Potrivit unui studiu realizat de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură, producţia mondială de hrană ar trebui să crească în proporţie de 70% până în 2050 pentru a fi suficientă populaţiei care va ajunge la 9 miliarde de oameni, faţă de 7 miliarde acum. Un aspect important de care producţia trebuie să ţină seama este consumul din ce în ce mai mare de carne al oamenilor din ţările aflate în curs de dezvoltare. 

„Fermierii deja fac eforturi pentru a produce mai mult. Acum este important să modificăm modul în care ne raportăm la hrană. Constituie o prioritate industrializarea ţărilor în curs de dezvoltare pentru a putea valoriza producţia pe care noi o avem acum”, a spus Dacian Ciolos, comisarul pentru agricultură a Uniunii Europene.

Una dintre măsurile viabile pentru reducerea risipei ar fi abandonarea obiceiului de a arunca produsele care nu corespund normelor consumatorilor. Chiar dacă merele nu sunt perfect rotunde, nu trebuie aruncate, ci introduse pe alte pieţe.

O altă măsură propusă a fost ridicarea preţurilor pentru a ridica gradul de constientizare a consumatorilor. Ceea ce nu se poate dovedi funcţional, dat fiind că accesul la hrană este o problemă îngrijorătoare şi pentru oamenii săraci din Uniunea Europeană. Dacian Ciolos spune: „Este de fapt vorba despre educaţie. Este o problemă a societăţii, a întregii societăţi. Nu putem rezolva problema obiceiurilor alimentare prin creşterea preţurilor”.

Preţul alimentelor în creştere

Costul mondial al alimentelor, calculat de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură, a atins cel mai înalt nivel în februarie 2011, înainte de a se reduce cu 11% în decembrie. Indexul OOA pentru costul alimentelor a ajuns anul trecut la recordul de 228 de puncte, fiind cu 23% mai mare decât în 2010 şi cu 200 de puncte mai mare decât în 2008.

„Vedem cum fraţii şi surorile noastre din Africa suferă de foame, şi vedem în acelaşi timp cum oameni din ţări dezvoltate au prea multă hrană şi suferă de asemenea boli ca obezitatea”, a spus Suswono Asyraf, ministrul indonezian al Agriculturii.

Abundenţa şi omniprezenţa hranei în ţările prospere înseamnă c[ mulţi consumatori cosideră că mesele le sunt asigurate, fără însă a lua în considerare eforturile pe care le implică producţia. „Dacă avem acces facil la mâncare nu înseamnă că o putem risipi. Dacă lăsăm mâncarea să putrezească, risipim resurse financiare, risipim resurse naturale şi risipim muncă”, a spus Dacian Ciolos.

Obiceiuri de consum

Consumatorii din ţările bogate cumpără din ce în ce mai multe alimente semipreparate şi nu mai cunosc modul tradiţional de a găti. Graziano da Silva consideră că este necesară educarea oamenilor în privinţa reducerii risipei: „Îi învăţăm pe oameni orice, inclusiv cum să conducă, de ce să nu-i învăţăm ce şi cum să mănânce?”.

Potrivit directorului general al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură, adoptarea şi de către alte ţări a patternului de consum al ţărilor bogate ar determina o cerere nesustenabilă de resurse naturale. Pentru a reduce risipa, este necesară modificarea obiceiurilor de consum.