Ministerul Agriculturii contrazice raportul Curții de Conturi: Avem Strategii
0Ministerul Agriculturii a trimis vineri o informare prin care face o serie de precizări privind raportul Curții de Conturi care evidenția că agricultura românească este afectată de deficiențe.
Potrivit MADR, concluziile auditului desfășurat de funcționarii Curții de Conturi, ce vizează intervalul 2000 – 2021 nu țin cont de câteva aspecte esențiale, astfel:
- România are o Strategia Naţională privind Adaptarea la Schimbările Climatice, proiect realizat de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în colaborare cu toate instituțiile cu atribuții în domeniu, inclusiv cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Prin „Strategia Naţională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2023-2030 cu perspectiva anului 2050” (SNASC) și „Planul naţional de acţiune pentru implementarea acesteia” (PNASC) se asigură revizuirea și continuarea „Strategiei naţionale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016–2020”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 739 din 5 octombrie 2016, publicată în MOf. nr. 831 din 20 octombrie 2016.
MADR solicită experților Curții de Conturi mai multă rigoare
„Reiterăm faptul că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este instituția statului român abilitată să gestioneze documentele strategice privind măsurile pentru combaterea schimbărilor climatice, în ansamblul lor. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale oferă fără rezerve întregul sprijin, prin intermediul specialiștilor săi pe acest domeniu, generând politici publice în baza atribuțiilor legale. În legătură cu acest aspect, MADR solicită experților Curții de Conturi mai multă rigoare în cunoașterea și înțelegerea atribuțiilor instituțiilor statului român și nivelului de implicare a fiecăruia pe domeniul său de competență”, se arată în informare.
De asemenea, România are o strategie în ceea ce privește dezvoltarea agriculturii, inclusiv pe domeniul auditat în Raportul Curții de Conturi, cel al combaterii deșertificării și eroziunii solului. Documentul denumit ”Planul Național Strategic 2023-2027”, este avizat de Parlamentul României și acceptat de Comisia Europeană. Acest document programatic conține acțiuni concrete și alocări financiare pe termen mediu și lung pentru dezvoltarea sustenabilă a agriculturii românești, în concordanță cu politicile europene în domeniu, inclusiv în ceea ce privește înființarea perdelelor forestiere în vecinătatea terenurilor agricole, dezvoltarea infrastructurii secundare de irigații, rotația culturilor și utilizarea de soiuri și hibrizi cu rezistență la schimbări climatice, precum și alte investiții care contribuie la îmbunătățirea calității solului, creșterea productivității și protejarea mediului înconjurător.
Strategii pentru irigații și combaterea fenomenelor extreme
Totodată, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, desfășoară un amplu Program Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații, în baza unei strategii clare de creștere a suprafeței potențial irigabile a României. Acest Program a fost adoptat de Parlamentul României în 2017 și actualizat în 2022 pe componenta de irigații, desecare și drenaj și prevede alocarea a 1.5 miliarde de euro până în anul 2027 pentru investiții în sistemele de irigații. În baza acestui Program, în urma investițiilor realizate deja, în prezent, suprafața irigabilă a României a ajuns la aproximativ 2 milioane de hectare, fermierii români beneficiază de apă gratuită pe 2.600 km de canale de irigații, fapt ce contribuie la un randament superior al culturilor, date disponibile de altfel și în rapoartele INS și Eurostat cu privire la evoluția producției de cereale a României.
De asemenea, România are o strategie aplicabilă în domeniul combaterii fenomenelor meteo extreme și de stimulare a creșterii precipitațiilor, în baza Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor, adoptat în anul 2010. În baza investițiilor realizate prin acest Program, suprafața totală protejată a României este în prezent de 2,5 milioane hectare, prin intermediul a 99 de puncte de lansare de rachete antigrindină.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale face precizarea că toate aceste date au fost puse la dispoziția funcționarilor Curții de Conturi în procedura de audit și își manifestă în continuare disponibilitatea furnizării tuturor informațiilor necesare pentru clarificarea aspectelor sesizate și implementarea măsurilor adecvate.
Concluziile Curții de Conturi
Joi, Curtea de Conturi a României a adresat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) o serie de recomandări privind instituirea măsurilor necesare pentru prevenirea și combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultură, având în vedere că performanța activității în acest domeniu a fost afectată de unele deficiențe, vulnerabilități și puncte slabe.
Auditul a reținut că la nivelul sectorului agricultură și dezvoltare rurală nu a fost implementată o strategie națională unitară. MADR este responsabil cu politicile din domeniul agriculturii, având un rol cheie în politicile și măsurile specifice sectorului, precum și în cele asociate schimbărilor climatice, iar absența unei strategii unitare afectează coerența politicilor și a măsurilor în domeniu. Prioritățile urmărite în sectorul agricultură și dezvoltare rurală, inclusiv în ceea ce privește atenuarea și adaptarea la efectele schimbărilor climatice, au fost cuprinse, într-o oarecare măsură, în programe implementate de entitățile subordonate.
Redăm succint câteva dintre concluzii:
- În ultimii 20 de ani, Strategia națională pentru combaterea deșertificării, degradării terenurilor a fost implementată într-o măsură redusă, cauzată în principal de neaprobarea Programului de punere în aplicare a Strategiei, a lipsei instrumentelor de implementare, a slabei capacități de cooperare intersectorială, cât și a neconcordanțelor dintre programele propuse cu planurile comunităților locale;
- În domeniul îmbunătățirilor funciare, MADR nu a elaborat și implementat o strategie națională care să cuprindă întregul sistem de amenajări de irigații, desecare-drenaj și combaterea eroziunii solului, în scopul prevenirii și înlăturării acțiunii factorilor de risc: secetă, eroziunea solului, exces de apă, inundații;
- La nivelul ministerului, aspectele privind schimbările climatice nu sunt gestionate în mod integrat și coordonat de către o structură de specialitate;
- Nu există un inventar centralizat al terenurilor degradate și nici un program pentru împădurirea acestora, cu toate că era o obligație impusă de lege.
Se încarcă comentariile...
