INTERVIU Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial pe probleme economice: Acest Cod Fiscal îşi anihilează încă de la început propriile şanse de reuşită
0Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu atrage atenţia că noul Cod Fiscal, trimis de preşedintele Klaus Iohannis spre reexaminare în Parlament, reuneşte mult prea multe măsuri pentru a fi realizate dintr-o dată, ceea ce anulează şansele de reuşită ale acestuia.
România are nevoie de relaxare fiscală, însă aceasta nu trebuie făcută printr-o abordare de tipul «totul dintr-o dată», sustenabilitatea măsurilor incluse în noul Cod Fiscal fiind foarte importantă, arată Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial pe probleme economice. El atrage atenţia că România ar trebui să tragă învăţăturile crizei din Grecia, caz ilustrativ pentru modul în care o economie poate creşte nesănătos, prin politici nesănătoase, prin permanentizarea deficitelor bugetare şi creşterea exponenţială a datoriei publice.
Adevărul: Ministrul Finanţelor se întreba retoric, în cadrul unui interviu acordat zilele acestea, „De ce să fim noi campioni la austeritate, când alţii cheltuiesc şi astfel se dezvoltă?“ Cum comentaţi?
Cosmin Marinescu: Acest tip de abordare conţine, în esenţă, două erori majore. România nu este campioana austerităţii, ceea ce se poate vedea uşor dacă ştim pe ce indicatori macroeconomici să ne uităm, iar dezvoltarea economică sănătoasă nu se obţine prin cheltuieli, deficite bugetare şi datorie publică.
În primul rând, nu cred că ar trebui să urmăm exemplul ţărilor mai «dezordonate» în plan fiscal-bugetar, care evoluează cu deficite mai mari. A spune că, dacă şi alţii fac deficite, aşa trebuie să facem şi noi, înseamnă că n-am înţeles nimic din parabola «fiului risipitor».
Vedeţi bine unde a condus paradigma deficitului bugetar şi a datoriei publice, cea în care au evoluat finanţele publice în ultimele decenii în Uniunea Europeană. Iată cazul actual al Greciei, ilustrativ pentru modul în care o economie poate creşte nesănătos, prin politici nesănătoase, prin permanentizarea deficitelor bugetare şi creşterea exponenţială a datoriei publice.
În al doilea rând, dacă Guvernul doreşte să cheltuiască şi să se dezvolte, nu trebuie decât să pună în aplicare prevederile din Legea bugetului. Este atât de simplu. Domnul ministru al Finanţelor are la îndemână datele din execuţia bugetară. De exemplu, pe primele şase luni, avem o nerealizare imensă a cheltuielilor de capital, care sunt cu 63% sub nivelul programat, iar cofinanţarea la fondurile europene este cu aproximativ 56% sub nivelul programat. Deci abordarea este eronată, Guvernul are spaţiu bugetar, dar nu îl utilizează.
Faptul că şeful statului a amânat până în ultimul moment luarea unei decizii privind Legea Codului Fiscal a avut legătură cu reuniunea Consiliului ECOFIN, care s-a desfăşurat marţi, 14 iulie? De regulă, preşedintele semnează o decizie într-un timp mai scurt.
Există o singură regulă, anume termenul legal privind promulgarea actelor normative adoptate de Parlament. Decizia Preşedinelui nu a fost amânată, ea s-a înscris în termenul legal, însă fundamentarea acestei decizii a durat mai mult, tocmai pentru a putea realiza o analiză bugetară cât mai cuprinzătoare, pe baza datelor care au fost solicitate Ministerului Finanţelor Publice.
Poziţia partenerilor noştri internaţionali ne era cunoscută anterior, în baza Comitetului Economic şi Financiar din 3 iulie. Atunci s-a stabilit ca, pe fondul incertitudinilor suplimentare privind situaţia din Grecia, să existe propunerea pentru ECOFIN să nu denunţe Acordul cu România, deşi nu avem încheiat niciun review favorabil.
Trebuie menţionat, în acest context, că nici Comisia Europeană şi nici FMI nu au aprobat Codul Fiscal, în ciuda unor dezinformări care s-au strecurat în acest sens. Cum ar putea Comisia Europeană să fie de acord cu un Cod Fiscal despre care spune că atrage riscul procedurii de deficit excesiv?
Pe primele şase luni, avem o nerealizare imensă a cheltuielilor de capital, care sunt cu 63% sub nivelul programat, iar cofinanţarea la fondurile europene este cu aproximativ 56% sub nivelul programat. - Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial pe probleme economice
Există multe voci care consideră acest Cod Fiscal drept unul liberal. Deşi include o serie de măsuri cuprinse şi în programul său prezidenţial, preşedintele Iohannis a decis totuşi să nu îl promulge. Cum comentaţi?
Este foarte important să înţelegem că liberalismul nu vizează doar scăderea impozitelor, ci şi maniera în care se face aceasta. Scăderea taxelor este necesară, însă este foarte importantă sustenabilitatea, prin implicaţiile bugetare şi economice pe termen mai lung.
Mă îndoiesc că trebuie etichetată drept abordare liberală orice iniţiativă de reducere a taxelor. Dacă reduc mâine taxele, pentru ca apoi poimâine să fiu nevoit să le cresc, despre ce liberalism mai vorbim?! Pe de altă parte, Codul Fiscal actual lasă deschisă foarte larg poarta creşterii taxelor, în privinţa impozitării proprietăţii, de exemplu.
Este evident că acest Cod Fiscal cuprinde şi măsuri dezirabile, cum ar fi chiar reducerea TVA. Problema este tocmai abordarea de tip all-inclusive a acestui pachet fiscal, ce reuneşte mult prea multe măsuri pentru a fi realizate dintr-o dată. O astfel de abordare îşi anihilează încă de la început propriile şanse de reuşită. Relaxarea fiscală este necesară, ea trebuie făcută, însă nu aşa, printr-o abordare de tipul «totul dintr-o dată», pentru că nimic în economie, nici acumularea de capital, nici crearea de locuri de muncă şi nici prosperitatea, în general, nu se întâmplă peste noapte, în totalitate.
Avem deja în vigoare o măsură importantă în privinţa TVA, introducerea cotei de TVA de 9% pentru alimente. Vom vedea efectele şi vom putea desprinde concluzii relevante abia peste câteva luni. Inclusiv în acest sens este necesară o anumită echilibrare temporală a trendului de relaxare fiscală.
De ce aţi considerat că acest Cod Fiscal nu este sustenabil şi ar putea afecta consolidarea fiscală? Comisia Europeană a atras atenţia că măsurile fiscale incluse în noul Cod Fiscal vor determina creşterea deficitului bugetar la 3,5% din PIB în 2016, iar Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, admitea că deficitul va urca la 2,8-2,9% din PIB. Va fi Guvernul constrâns să adopte măsuri compensatorii astfel încât deficitul public să nu depăşească pragul de 3% din PIB, având în vedere şi angajamentul României de a avea un deficit structural de 1% din PIB?
Vă invit să citiţi ultimul articol din Codul Fiscal, articolul 498, potrivit căruia Guvernul se angajează ca aplicarea Codului Fiscal să nu ducă la încălcarea Tratatului de guvernanţă în plan fiscal, adică obiectivul bugetar pe termen mediu, asumat deja de Guvern în toate documentele sale oficiale. Observaţi că ne confruntăm cu un paradox: aplicarea Codului Fiscal ar încălca tocmai Codul Fiscal.
Chiar Ministrul Finanţelor recunoştea ieri că, prin aplicarea Codului, nu ne putem încadra în ţinta de MTO (Medium Term Objectives – n.r.). În aceste condiţii, este imperativă reexaminarea unei legi care, prin aplicare, îşi anulează propriile prevederi. Totodată, prin declaraţiile, Guvernul deja confirmă necesitatea adoptării de măsuri compensatorii. Este vorba despre măsuri care trebuie adoptate în totalitate pe partea de cheltuieli, altfel chiar Codul Fiscal ar putea fi considerat incomplet, dacă pentru validitatea lui ar fi necesare noi taxe şi impozite, care ar completa varianta actuală.
Trebuie să se înţeleagă faptul că măsurile compensatorii nu sunt opţionale, ci obligatorii, căci aşa prevede Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, în articolul 14. Atunci când se constată o deviere de la obiectivul bugetar pe termen mediu, Guvernul trebuie să aprobe sau să transmită Parlamentului anumite măsuri care să corecteze această deviere.
Potrivit calculelor Administraţiei Prezidenţiale, în baza datelor Ministerului Finanţelor, prin luarea în considerare şi a efectelor de runda a doua, se ajunge la un deficit pentru anul 2016 de circa 2,5% din PIB. Aşadar, în absenţa unei reduceri de peste 1% din PIB a cheltuielilor bugetare, cadrul fiscal-bugetar actual este incompatibil cu menţinerea procesului de consolidare fiscală şi cu respectarea MTO-ului asumat de Guvern.