Importurile de energie în UE au scăzut în trimestrul trei. România, bogată în surse de energie verde

După o creştere semnificativă a importurilor de energie în Uniunea Europeană între 2021 şi 2022, scenariul este diferit în 2023, importurile au scăzut în trimestrul trei din 2023, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Importurile de energie ale UE au scăzut în trimestrul trei din 2023 Foto: Shutterstock

În trimestrul trei din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, importurile de energie ale UE în ceea ce priveşte valoarea au scăzut cu 49,1%, iar în ceea ce priveşte cantitatea au scăzut cu 11,3%. În total, în perioada iulie-septembrie 2023 UE a importat 65 de milioane de tone de produse energetice, în valoare de 35,4 miliarde de euro.

Importurile de produse energetice au reprezentat 17,7% din totalul importurilor UE în trimestrul trei din 2023. Din 2019 şi până în 2023, au existat fluctuaţii ale acestei ponderi, în contextul volatilităţii semnificative a preţurilor produselor energetice.

Ponderea uleiurilor petroliere în totalul importurilor UE a crescut de la 9,1% în 2021 la 11% în 2022 şi s-a situat la 10,6% în primele trei trimestre din 2023. Fluctuaţii majore s-au înregistrat la gazele naturale, de la 5,1% în 2021 la 10,8% în 2022, înainte de a scădea la 6,5% în primele trei trimestre din 2023.

Comparând trimestrul trei din 2022 cu trimestrul trei din 2023, importurile de uleiuri petroliere s-au menţinut stabile, în timp ce importurile de gaze naturale au scăzut semnificativ (de la 13,1% la 5,2%).

Cea mai mare cantitate de uleiuri petroliere importate de UE în trimestrul trei din 2023 a venit din Statele Unite (17,7%), Norvegia (13,7%) şi Kazahstan (8,2%).

Aproape jumătate din gazele naturale în state gazoasă au venit din Norvegia (48,6%). Urmează Algeria, cu 17,8%, Rusia, cu 16% şi Marea Britanie (10,5%).

De asemenea, SUA au furnizat aproape jumătate din gazele naturale lichefiate (GNL) importate: 48,5%. Urmează Qatar (14%), Algeria (10,1%) şi Rusia (8,8%).

Ponderea Rusiei în importurile UE de produse energetice a scăzut de la invadarea Ucrainei. În trimestrul trei din 2022, 14,5% din toate importurile UE de produse energetice erau din Rusia, ponderea scăzând la 6,5% în trimestrul trei din 2023. 

România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă

Datele publicate vineri de Eurostat au mai arătat și faptul că ponderea surselor de energie regenerabilă în consumul brut de electricitate la nivelul UE a ajuns anul trecut la 23%, o creştere de 1,1 puncte procentuale (pp) faţă de 2021.

În rândul statelor membre UE, cea mai ridicată pondere a surselor de energie regenerabilă în consumul brut de electricitate în 2022 se înregistra în Suedia (66%), Finlanda (47,9%), Letonia (43,3%), Danemarca (41,6%), Estonia (38,5%), Portugalia (34,7%), Austria (33,8%), Lituania (29,6%), Croaţia (29,35%) şi România (24,14%). La polul opus se află Irlanda (13,1%), Malta (13,4%), Belgia (13,8%) şi Luxemburg (14,4%).

În total, 17 din cele 27 state membre UE au raportat anul trecut ponderi sub media UE de 23%.

Directiva revizuită privind energia regenerabilă stabileşte pentru UE o pondere de 42,5% a energiei din surse regenerabile pentru anul 2030 (obiectivul fiind o creştere la 45%). Prin urmare, statele membre trebuie să-şi intensifice eforturile pentru îndeplinirea obiectivelor pentru 2030, fiind necesară majorarea ponderii surselor de energie regenerabilă în consumul brut de electricitate la nivelul UE cu aproape 20 puncte procentuale.